Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Lâna de oaie Țurcană, aproape de obținerea certificării europene

România este la un pas de a deveni a doua țară din Uniunea Europeană care va solicita înregistrarea ca produs agricol a lânii de oaie Țurcană, pe o schemă de calitate europeană, după Marea Britanie.
Sputnik
BUCUREȘTI, 17 apr – Sputnik. În acest an, va fi depusă la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale spre evaluare şi ulterior va fi trimisă Comisiei Europene pentru certificare documentaţia pentru certificarea lânii de oaie Ţurcană cu Indicaţie Geografice Protejată (IGP).
Decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, Camelia Sava, spune că rasa Ţurcană este rasa reprezentativă a sectorului ovin în România, dar, din păcate, lâna acestei rase reprezintă o problemă majoră prin prisma cantităţii foarte mari disponibile şi se observă că devine şi o problemă de mediu.
Grupul aplicant este format din Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, prin Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară - FSAIAPM, şi trei Asociaţii ale crescătorilor de ovine, respectiv Asociaţia crescătorilor de ovine din Sibiu - ACOS Mărginimea, Eco Mioriţa şi Asociaţia judeţeană a crescătorilor de ovine şi caprine - AJCOC Mărginimea. Documentaţia şi studiul aplicat pe fibra de lână este făcut de studenţii de la FSAIAPM, relatează agerpres.ro.
Această inițiativă a venit după ce facultatea din Sibiu a realizat un studiu din care a rezultat că România are o mare problemă cu valorificarea unei foarte mari cantităţi de lână de oaie din rasa Ţurcană, întrucât fibra grosieră îşi găseşte cu greu utilitate în industria textilă.
La acest moment, România are 10 produse alimentare protejate la nivel european. Este vorba, în special, despre produse din carne, lapte şi peşte, dar şi nouă băuturi spirtoase din fructe, însă în registrul UE al indicaţiilor geografice şi al sistemelor de calitate pot fi înscrise orice alte produse agricole precum fânul, lâna, cârmâzul sau florile şi plantele ornamentale.
În anul 2007, în tratatul României de aderare la UE, în anexa 1, lâna nu a fost introdusă ca produs agricol şi din această cauză au apărut o serie de probleme în accesarea de fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru achiziţia de echipamente pentru spălarea şi prelucrarea lânii.
În anii 2017- 2020, România colecta aproximativ 15.000 de tone de lână care aproape integral lua calea exportului, una dintre destinaţii fiind Turcia. Din cele 15.000 de tone de lână, 80%, adică 12.000 de tone, era lâna de oaie din rasa Ţurcana.
În prezent, România are un efectiv de aproximativ 10 milioane de capete de ovine, din care 8 milioane reprezintă rasa Ţurcană.
Numărul acestora a scăzut mult după 1989. Și aceasta pentru că înainte de 1990, România avea în jur de 22 de milioane de ovine, din care 60% erau din această rasă. În acele vremuri lâna se valorifica integral, iar cea de Ţurcană era folosită în principal ca material textil de uz industrial, respectiv pentru saltele, covoare de trafic intens, preşuri, lavete, dar şi ca material de protecţie termică la încălţăminte. Tot din această lână se mai făceau pături şi plapume.