Bruxelles, 4 mar – Sputnik. "Dacă o ţară vrea pace, are nevoie de oarece putere, care poate veni din două surse: puterea proprie şi cea a aliaţilor ei", a explicat Viktor Orban la postul de radio Kossuth. El a arătat că în lipsa puterii proprii, aliaţii vor avea ezitări în a-şi sacrifica eforturile şi banii pentru a apăra un alt stat.
Dar "nicio NATO nu ne poate apăra de propria prostie", a atras el atenția.
Viktor Orban a acuzat opoziţia de stânga că este "de partea războiului" şi i-a îndemnat pe unguri să respingă această abordare.
"A trimite trupe înseamnă a lua parte la război, a trimite arme înseamnă că toţi cei împotriva cărora vor fi folosite acele arme vor fi inamicii noştri Dumnezeu ştie câtă vreme", a subliniat el.
În plus, a permite transportul de arme prin Ungaria şi "a oferi convoaie traversând Transcarpatia ca ţinte militare acolo unde războiul încă nu a început ar însemna a atrage războiul în zona respectivă", a sugerat Orban, îndemnând la "calm" şi la abţinerea de la "declaraţii haotice".
Orban a atras atenția, referitor la sancţiunile împotriva Rusiei, că "(statele) cele mai apropiate de război vor suferi cel mai mult, mai ales statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România".
"De aceea susţinerea păcii este poziţia corectă pentru Ungaria", a spus premierul ungar.
Viktor Orban a criticat cu acest prilej Uniunea Europeană pentru că nu finanţează eforturile de asistenţă pentru fluxul de refugiaţi generat de războiul din Ucraina. "La Bruxelles doar se vorbeşte, statele naţiune iau măsuri", a observat el.
Ungaria va saluta sprijinul UE "oricând va binevoi Bruxellesul să se trezească", a ţinut să adauge Orban, amintind şi că Ungaria "apără de ani frontiera de sud (a blocului) şi Bruxelles nu a dat niciun ban", aluzie la gardul ridicat la graniţa cu Serbia în timpul crizei migraţiei din 2015 pentru blocarea refugiaţilor din războiul din Siria.
El a apreciat în acelaşi interviu că "ar fi mai eficient" ca statele membre ale Grupului de la Visegrad - Ungaria, Polonia, Slovacia şi Republica Cehă -, care "duc greul" primirii refugiaţilor din Ucraina, să dezvolte o politică de azil comună.