BUCUREȘTI, 1 mart – Sputnik. Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România au făcut precizări despre politica autorităților ucrainene privind ucrainizarea și derusificarea totală.
Explicațiile vin după ce au apărut o serie de speculații privind presupusa absență a oricărei opresări a limbii ruse în Ucraina.
Diplomații ruși reamintesc că una dintre primele legi aprobate după lovitura anticonstituțională de la Kiev din 2014 a fost legea „Privind bazele politicii de stat în domeniul lingvistic”, conform căreia limba rusă ar putea primi statutul de limbă regională în cazul în care este nativă la cel puțin 10% din populație. Și acestea erau 13 din cele 27 de unități administrativ-teritoriale ale Ucrainei de atunci.
Mai mult, în 2020, a fost aprobată legea „Privind învățământul secundar general complet”, conform căreia majoritatea școlarilor ucraineni au fost privați de dreptul de a studia în limba rusă în școala secundară.
”În plus, copiii ruși, pentru care aceasta este limba lor maternă, au fost imediat supuși unei duble discriminări: în comparație cu copiii ucraineni, precum și cu vorbitorii oficiali de limbi UE și alte „popoare indigene”, pentru care este prevăzută o perioadă de tranziție până în 2023”, subliniază reprezentanții Ambasadei Rusiei în România într-o postare de pe pagina lor de Facebook.
Drept urmare, explică diplomații ruși de la București, astăzi numai copiii din școala elementară și grădiniță pot studia în limba lor maternă rusă în Ucraina și chiar și atunci, sub rezerva studiului obligatoriu al ucrainenei.
„Astfel sunt încălcate drepturile copiilor de naționalități vorbitoare de limbă rusă - ruși, belarusi, armeni, evrei, greci, ucraineni - de a studia în limba maternă, garantate acestora de art. 53 din Constituția Ucrainei”, subliniază sursa citată.
Diplomații ruși la București reamintesc că Structurile de autoritate, inclusiv Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și Înaltul Comisar al OSCE pentru minoritățile naționale au subliniat în mod repetat caracterul inechitabil al mai multor legi, inclusiv legile „Privind educația” (2017), „Privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat” (2019) și „Privind învățământul secundar general complet” (2020).
„Cu toate acestea, se pare că Ucraina nu consideră recomandările lor demne de atenție și implementare precum și din partea acestor structuri, nu vedem prea mult zel în lucrul cu Kievul”, adaugă reprezentanții Ambasadei Rusiei în România.
Ei susțin că, în același timp, rămâne evident că așa-numita „operațiune antiteroristă” a Kievului împotriva populației civile din estul Ucrainei (în Donbass), și de fapt - etnocid, a fost lansată ca răspuns la indignare a cetățenilor vorbitori de limbă rusă cu politica discriminatorie a noilor autorități de Maidan.