BUCUREȘTI, 11 feb - Sputnik. Jens Stoltenberg le-a explicat jurnaliștilor - care puneau întrebări pe măsura dorințelor celor doi oficiali - cum arată nevoia imediată de a spori prezența pe flancul estic al NATO: deja aliații au trimis forțe aici și vom continua să susținem flancul estic, a spus secretarul general al NATO.
El a insistat că NATO este pregătit să acționeze rapid dacă e nevoie, a crescut gradul de pregătire al forței de răspuns a NATO și poate trimite rapid trupe.
”Suntem pregătiți să acționăm. Președintele SUA a anunțat că va aloca alte 8.500 de trupe la forța de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici”, s-a lăudat Stoltenberg.
Cea mai importantă declarație: trupele rămân pe termen lung?
Mai departe însă, secretarul general al Alianței a făcut o declarație care merită reținută: el spune că NATO evaluează dacă ar trebui să își adapteze prezența pe termen mai lung în flancul estic, spunând că e vorba de grupuri de luptă în România, poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO, iar acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare.
”Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă”, a anunțat Stoltenberg.
Infrastructură pentru trupele străine, nu pentru români
Tot la întrebările presei, Iohannis a strecurat și el faptul că România ar avea nevoie de infrastructură, dar nu pentru cetățeni și pentru economie, așa cum s-ar putea aștepta cineva, ci pentru a mișca ușor personalul dintr-o parte, adică pentru trupele străine.
”Am avut azi ocazia să discut cu secretarul general despre lucrări de infrastructură militară care nu s-au mai făcut sub egida NATO în ultima vreme: infrastructuri specifice precum alimentarea cu carburanți. E nevoie de o investiție foarte serioasă în infrastructura cibernetică. Peste tot avem nevoie de a investi în dezvoltarea capabilităților militare și în infrastructură. România a înțeles acest lucru, avem un plan de dezvoltare a infrastructurii”, a spus Iohannis, arătând că România se poate transforma într-o uriașă bază militară NATO.
Kievul și statele occidentale vorbesc tot mai des în ultima perioadă despre o presupusă intensificare a „acțiunilor agresive” ale Rusiei în apropierea granițelor Ucrainei. Moscova a negat în repetate rânduri asemenea acuzații, menționând că nu amenință pe nimeni și nu intenționează să atace pe nimeni, iar afirmațiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca scuză pentru a plasa mai multe echipamente militare NATO în apropierea granițelor ruse. Ministerul rus de Externe a remarcat că declarațiile Occidentului despre „agresiunea rusă” și posibilitatea de a ajuta Kievul să se apere împotriva acesteia sunt atât ridicole, cât și periculoase. Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei Dmitri Peskov a spus că Rusia își mută trupele pe teritoriul său și la propria discreție.