BUCUREȘTI, 31 ian - Sputnik. Februarie este a doua lună a anului în calendar. Este cea mai scurtă lună, având numai 28 de zile, 29 în anii bisecți.
Numele lunii, februarie, vine din latină, Februarius, etimologia sa provenind de la zeul Februus, o divinitate subpământeană, dar și de la cuvântul februum - mijloc de purficare, ofrandă de purificare. În poporul român, această lună din an se numea, tradițional, luna Făurar.
Ideea de lună ce stă sub semnul purificării a intrat și în tradiția creștină. În luna februarie începe, de obicei, perioada de cea mai aspră pocăință din Creștinism, fiind numită, la ortodocși, perioada Triodului, când Biserica se pregătește prin pocăință și post de perioada Învierii.
Sărbătoarea ce începe această lună, este 2 februarie, când creștinii ortodocși și catolici, prăznuiesc Întâmpinarea Domnului în Templu.
Pe 10 februarie este pomenit un sfânt mult iubit în popor, mucenicul Haralambie, despre care se credea că este protector în fața ciumei și altor molime pandemice. Deci nu strică să ne rugăm mai abitir lui, așa cum făceau și strămoșii noștri.
Duminică, 13 februarie, începe perioada Triodului, în care Biserica și credincioșii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Duminică, 27 februarie, credincioșii ortodocși și greco-catolici se gândesc la înfricoșata Judecată de pe urmă și se despart, până la sărbătoarea Învierii, de consumul de carne. Este duminica lăsatului de sec de carne.
Pe 28 februarie sunt pomeniți Sfinții cuvioși Casian Romanul și Gherman. Ambii, dobrogeni de origine, au fost mari asceți și teologi din secolele IV- V, călătorind mult, vizitând pe pustnicii din deșerturile Egiptului și Palestinei, scriind cărți și implicându-se în viața Bisericii de atunci.
Ioan Casian, care a întemeiat două mânăstiri lângă Marsilia de astăzi, din sudul Franței, este cinstit și ca întemeietor al monahismului occidental.
În calendarul romano-catolic, pe lângă sărbătoarea, comună cu frații ortodocși și greco-catolici, a Întâmpinării Domnului, de pe 2 februarie, o sărbătoare importantă este a sfinților Chiril și Metodiu.
Aceștia sunt pomeniți pe 14 februarie, ei fiind cei care au fost apostoli ai lui Hristos printre slavi și cărora le datorăm alfabetul folosit de slavi (și pe care și poporul nostru l-a folosit secole de-a rândul): alfabetul chirilic (numit astfel după sfântul Chiril).
Într-un calendar mai puțin creștin, dar mult serbat, februarie este și o lună a iubirii. 14 februarie este serbat (nu de către ortodocși și catolici, care îl serbează liturgic abia pe 6 iulie), sfântul Valentin, considerat patronul îndrăgostiților.
Această sărbătoare, venită pe filieră occidentală, a prins mult și în societățile estice din ultimele decenii.
O altă sărbătoare a iubirii, de data aceasta mai ”tradițională”, este Dragobetele, serbat pe data de 24 februarie. Etnologii și folcloriștii au păreri împărțite cu privire la cine și cum se serbează acest Dragobete, posibilă divinitate străveche slavă. Cert este că Dragobetele a devenit o alternativă românească la Sfântul Valentin, prea occidentalizat.
Sunt și evenimente istorice majore comemorate/celebrate în luna februarie.
Pe 3 februarie 1966 a avut loc prima aselenizare. Nu cu personal uman- nava ”Luna”, trimisă de URSS, a aselenizat și a transmis primele imagini de pe satelitul care ne luminează cerul noaptea.
Pe 3 februarie 1966 a avut loc prima aselenizare. Nu cu personal uman- nava ”Luna”, trimisă de URSS, a aselenizat și a transmis primele imagini de pe satelitul care ne luminează cerul noaptea.
Pe 5 februarie 1953 a murit în temnița de la Sighet, marele politician român Iuliu Maniu.
Pe 10 februarie 1837, murea într-un duel, marele poet rus Aleksandr Pușkin.
Pe 11 februarie 1866, în urma unei lovituri de stat, Alexandru Ioan Cuza era silit să abdice.
Pe 13 februarie 1852 se năștea cel mai mare dramaturg român și poate personalitatea care a surprins cel mai bine, cu profunzime și umor, sufletul românesc: Ion Luca Caragiale.
Pe 25 februarie 1866 debuta, la 16 ani, marele nostru poet Mihai Eminescu.
Iar pe 28 februarie 1785 avea loc, într-un mod barbar, care a revoltat întreaga Europă, executarea lui Horea și lui Cloșca, principalii lideri ai răscoalei care ridicase pe românii ținuți în robie împotriva asupritorilor lor.