BUCUREȘTI, 22 ian – Sputnik. Senatoarea Diana Șoșoacă prezintă într-o postare pe facebook cronologia acțiunilor anti-românești ale Ucrainei și îi ironizează pe cei care mor acum de grija acestei țări.
2014: Ucraina a luat cu arcanul etnici români din Bucovina de Nord ca să îi trimită pe frontul din est, în linia întâi
2020: președintele Ucrainei spunea că românii au ocupat Bucovina de Nord, care, așadar NU este teritoriu românesc ocupat de sovietici
2021: Curtea Constituțională a Ucrainei admite legalitatea unui mănunchi de legi adoptate în ultimii 3 ani de către țara vecină, iar una dintre ele interzice învățământul în limba română, face Diana Șoșoacă apel la memorie.
”Acum vă faceți griji pentru ucrainieni⁉️ Eu zic să-și umfle mușchii și cu rușii cum și-i umflă în fața noastră, am dreptate⁉️”, li se adresează ea cititorilor, în aplauzele acestora care sunt întru totul de acord cu senatoarea.
Cum a reacționat Diana Șoșoacă la tratatul tehnico-militar dintre România și Ucraina
Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă a avut curajul să critice la scenă deschisă, încă dinainte de a fi votată, Legea nr.199/2021 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti la 5 septembrie 2020.
În discursul ținut la dezbaterea proiectului, senatoarea a avertizat cu privire la consecințele nefaste ale acestui tratat, iar acum previziunile ei își dovedesc pertinența
Astfel, pe 22 iunie 2021, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă arăta că “aparent avem de-a face cu o înţelegere inofensivă între două state vecine. În realitate, acest acord care se încearcă a se încheia de vreo 20 de ani, nu ştiu ce ne-a apucat acum, are o bătaie mult mai lungă”.
Șoșoacă atrăgea atunci atenția că România, care este stat NATO, nu are vreun motiv să încheie un acord de “no combat” cu Ucraina pentru că una dintre condiţiile pe care a trebuit să le îndeplinească la intrarea în NATO a fost să aibă tratate de bună vecinătate cu toate statele vecine, deci cu Ucraina există un tratat de bună vecinătate.
Care este pericolul ascuns în Tratatul cu Ucraina
”Noul acord pe care îl discutăm acum are un alt sens. Ucraina nu ne poate garanta nicio susţinere în cazul în care România ar fi atacată de un stat inamic – un caz ipotetic, evident. În schimb, noi garantăm Ucrainei susţinerea militară a României în situaţia în care acest stat ar fi atacat”, a spus Șoșoacă.
Diana Șoșoacă a arătat atunci că prin acest tratat România este ”carne de tun”:
”Nici nu vreau să îmi închipui ce s-ar întâmplă în cazul în care Ucraina ar fi atacată de Rusia iar noi am fi obligaţi să ne luptăm cu Rusia! Până ajunge NATO aici, cred că ne spulberă de pe faţa pământului. Consider că ar trebui să ne mai gândim la semnarea acestui Tratat, având în vedere situaţia geopolitică la acest moment.”, a cerut atunci senatoarea Șoșoacă respingerea tratatului tehnico-militar.
Cum au votat PSD, PNL, USR și UDMR
Toate partidele din Parlament, cu excepția AUR, au votat tratatul tehnico-militar cu Ucraina, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. La votul împotriva tratatului s-a remarcat Diana Șoșoacă la Senat, iar la Cameră au votat împotrivă, spre deosebire de partidele din care făceau parte, deputatul PSD Daniel Ghiță și deputatul PNL Daniel Gheorghe.
AUR a votat împotrivă și la Cameră și la Senat. În rest, au mai fost doar câteva abțineri, iar votul a fost covârșitor în favoarea tratatului criticat de Șoșoacă.
Astfel, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților cu voturi pentru 265, contra 30 și abțineri 5 (toate de la PSD).
La Senat, au fost voturi pentru 116, contra 13 și o singură abţinere, tot de la PSD.
Astfel, după promulgarea de către Klaus Iohannis, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar a devenit Legea nr.199/16.07.2021 publicatã în M.O. nr.712/19.07.2021.