BUCUREŞTI, 17 ian – Sputnik. Estonia este pregătită și capabilă să găzduiască un contingent de până la 5.000 de soldați din forţele de răspuns rapid ale NATO dacă va fi dat ordinul să fie desfășurate, în ciuda îngrijorărilor Rusiei cu privire la forțele blocului condus de SUA de lângă granița sa.
Vorbind luni pentru postul de stat ERR, secretarul permanent al Ministerului eston al Apărării, Kusti Salm, a anunțat că ţara baltică este pregătită să accepte un detașament de soldați la o bază militară din nord-estul țării, la aproximativ 110 km distanţă de frontiera cu Rusia.
„Estonia are totul pregătit în cazul în care ar sosi o forță de reacție rapidă a NATO de până la 5.000 de militari. Există o zonă în Tapa pentru primirea aliaților, unde echipamentele și armele pot fi depozitate și distribuite către unități, astfel încât forțele să se poată muta de acolo”, a spus oficialul de rang înalt, citat de RT.
Potrivit acestuia, Tallinn este dispusă să găzduiască soldați în containere și corturi speciale dacă nu există suficient loc pentru ei în cartierele existente ale armatei. „Aliații nu vor veni la noi pentru a dormi în cazărmi dacă li se va cere să vină aici pentru a întări puterea militară”, a spus Salm, adăugând că, dacă trupele NATO vor trebui să rămână în Estonia pentru o misiune de durată, se vor construi noi cazărmi pentru ei.
Acesta a insistat că „în ceea ce privește o politică de restrângere, regiunea baltică ar trebui consolidată. Există planuri clare în acest sens dacă este necesar”.
Comentariile lui Salm vin pe fondul relațiilor tensionate dintre blocul militar condus de SUA și Rusia. Săptămâna trecută, reprezentanții NATO și diplomații ruși s-au întâlnit pentru a discuta o serie de propuneri referitoare la garanții, menite să consolideze securitatea pe continentul european, în urma discuțiilor dintre oficialii de la Washington și cei de la Moscova.
Luna trecută, Rusia a predat două proiecte de tratate – unul către Washington și celălalt către blocul militar – care includeau o cerere de a primi asigurări din partea NATO cu privire la circulația personalului militar și a echipamentelor, precum și solicitarea ca organizaţia să se abțină de la o extindere ulterioară aproape de granițele Rusiei.
Acordul propus include, de asemenea, o promisiune că toți semnatarii nu își vor staţiona forțele în statele europene care nu erau membre NATO în 1997, ceea ce înseamnă că trupele occidentale vor fi interzise în fostele republici sovietice, cum ar fi Estonia, care a aderat în 2004. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus însă că înfiinţarea unui sistem de aderare „pe două niveluri” care să-i restricționeze activitățile în fostele state ale Pactului de la Varșovia ar fi inacceptabilă.
Oferind declaraţii pentru Reuters miercurea trecută, prim-ministrul țării, Kaja Kallas, a declarat că Estonia, alături de Letonia și Lituania, a început discuții pentru a consolida prezența soldaților NATO pe teritoriile sale în contextul unei presupuse amenințări rusești.
Kallas a remarcat că „dacă ne uităm la hartă, statele baltice sunt o peninsulă NATO și, prin urmare, avem îngrijorările noastre”.
NATO și-a sporit inițial prezența trupelor în Lituania, Letonia, Estonia și Polonia în 2014, ca urmare a reintegrării Crimeei în Rusia.