CHIȘINĂU, 9 ian – Sputnik. Casa albă a anunțat că există posibilitatea să se ajungă la o înțelegere cu Rusia privind neamplasarea rachetelor pe teritoriul Ucrainei.
SUA nu planifică să amplaseze rachete ofensive pe teritoriul Ucrainei și consideră că este posibil să ajungă la un acord în acest sens cu Rusia, a declarat pentru presă un reprezentant de rang înalt al administrației americane.
Casa Albă a reamintit că Moscova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a desfășura sisteme ofensive de rachete în Ucraina.
„Așa cum președintele (US Joe) Biden i-a spus președintelui (rus Vladimir) Putin, SUA nu intenționează să facă acest lucru. Așa că aceasta este una dintre problemele în care putem ajunge la o înțelegere, dacă Rusia este pregătită să-și asume alte obligații", a spus el în timpul unui briefing de presă telefonic.
Pe 10 ianuarie va avea loc runda de dialog privind stabilitatea strategică (la Geneva), urmată de o reuniune a Consiliului Rusia-NATO (programată pentru 12 ianuarie) la Bruxelles, urmată de consultări la Viena la platforma Organizației pentru Securitate și Cooperare din Europa.
Pe 17 decembrie, Rusia a publicat proiecte de acorduri cu Statele Unite ale Americii și acorduri cu statele membre NATO, care includ, în special, prevederi privind garanțiile reciproce de securitate pe continent, privind nedesfășurarea de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune în zone de accesibilitate reciprocă şi refuzul extinderii ulterioare a NATO, inclusiv în detrimentul fostelor republici ale URSS.
Așa cum am spus, discuțiile vor avea loc pe trei platforme principale - la Geneva (Rusia - SUA), Viena (cu OSCE) și Bruxelles (cu NATO). Prima rundă este programată pe 10 ianuarie în Elveția.
Președinții SUA și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, au avut și ei o conversație telefonică de 50 de minute pe 30 decembrie 2021. Stăpânul Casei Albe a declarat clar că Statele Unite nu intenționează să desfășoare arme de atac ofensiv în Ucraina, dar a avertizat cu privire la posibile sancțiuni. La rândul său, Putin a remarcat că în acest caz ar putea urma o ruptură completă a relațiilor.
Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările adiacente Rusiei sunt linii roșii pentru Moscova.
Cum este vizată Republica Moldova
Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la toate problemele, conflicte, șocurile, escaladările care au loc în regiune, dar fiind că este atât de dependentă de economiile vecine. Bineînțeles că țara noastră ar fi extrem de tare afectată dacă, să nu dea Domnul, situația din estul Ucrainei ar degrada și s-ar ajunge la un război între Moscova și Kiev. Din fericire, experții în geopolitică exclud varianta declanșării unui astfel de conflict armat și, cu atât mai mult, unul între Occident, NATO, pe de o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte. Dar chiar dacă nu se va ajunge la război, asta nu înseamnă că neînțelegerile, contradicțiile dintre cele două părți nu vor degrada și că nu se va ajunge la alt gen de ostilități – economice (mecanismul sancțiunilor), politice. Ostilitățile economice au o singură consecință – crizele economice, care sunt suportate fie de o parte, fie de alta, iar în cele mai dese cazuri, după cum s-a întâmplat de prin 2014 încoace, de ambele părți.
În acest caz, Republica Moldova nu are cum să scape – ea va avea de suportat grave consecințe economice dat fiind că are cetățeni plecați la muncă atât în Est, cât și în Vest, iar banii pe care îi trimit acasă acești cetățeni, în lipsa unei economii funcționale în propria țară, sunt extrem de importanți pentru menținerea actualului nivel de trai. Experții spun că fără acești bani, totul s-a prăbuși – și consumul, și încasările la bugetul de stat, și sfera socială, și cea medicală. Iar dacă nu se va prăbuși, moldovenii ar ajunge oricum la sapă de lemn.
Posibilele înrăutățiri ale relațiilor între dintre Est și Vest, politica reciprocă a sancțiunilor, va afecta și exporturile moldovenești: fie în Est, fie în Vest sau chiar pe ambele direcții. Iar asta înseamnă o nouă cruntă lovitură pentru bruma de economie moldovenească, mai ales că acum, când nu ne confruntăm cu o criză majoră în regiune, importurile depășesc de peste două ori exporturile.
Spre exemplu, în ianuarie-septembrie 2021, comparativ cu intervalul corespunzător din 2020, exporturile s-au majorat cu 21,1% ( 2103,3 milioane dolari), în timp ce importurile au crescut mai accentuat - cu 32,4% (5072,7 milioane dolari), potrivit Biroului Național de Statistică.
Iată de ce Republica Moldova (cel puțin la nivelul cetățeanului simplu, dacă nu la nivel de oficialități centrale, deși eu cred că și acestea înțeleg dramatismul situației) este extrem de interesată că discuțiile care încep mâine să fie productive și să ducă la atingerea unor compromisuri ce nu ar permite escaladarea situației și aprofundarea divergenților.
Este axiomatic: Moldova nu va avea nimic de câștigat în cazul aprofundărilor neînțelegerilor dintre Apus și Răsărit, în schimb are atât de mult de pierdut.