BUCUREŞTI, 26 nov – Sputnik. Pandemia de Covid-19 a avut un impact negativ asupra sănătății mintale a vârstnicilor. Singurătatea, izolarea socială, disconfortul, înrăutățirea situației economice, din cauza urgenței sanitare, au dublat riscul de a manifesta simptome depresive la persoanele de peste 50 de ani față de perioada pre-pandemică, arată un studiu publicat în revista Nature Aging.
Folosind datele din Studiul longitudinal canadian asupra îmbătrânirii (CLSA), o echipă națională de cercetători de la Universitatea McMaster a descoperit că 43% dintre adulții cu vârsta de peste 50 de ani au prezentat niveluri moderate sau ridicate de simptome depresive la debutul pandemiei de COVID-19, acestea crescând peste timp.
Cercetarea a fost condusă de Parminder Raina, profesor şi cercetător în cadrul Departamentului de Metode de Cercetare în Sănătate, Dovezi și Impact și director științific al Institutului McMaster pentru Cercetare asupra Îmbătrânirii.
„COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra adulților, asupra grupurilor de persoane care, încă înainte de pandemie, erau marginalizate și în condiții de singurătate, fiind deosebit de expuse disconfortului. Persoane izolate social, cu o stare de sănătate precară și un nivel socioeconomic scăzut, s-a dovedit a fi cei mai expuși riscului de a-și agrava depresia, comparativ cu perioada pre-pandemică”, spune autorul lucrării, Parminder Raina, citat de Sputnik Italia.
Singurătatea a fost cel mai semnificativ factor al agravării simptomelor depresive, împreună cu alți factori de stres legați de pandemie, cum ar fi conflictele familiale. Femeile au mai expuse riscului de a dezvolta simptome depresive în timpul pandemiei decât bărbații, atât din cauza angajamentului sporit al acestora de a se îngriji de alţii, cât și a blocării accesului la îngrijire. În plus, mulți au fost nevoiți să se separe de familiile lor.
„Aceste constatări sugerează că impactul negativ al pandemiei asupra sănătății mintale persistă și s-ar putea agrava în timp și subliniază necesitatea urgentă a unor intervenții direcționate prin care să fie abordaţi în mod specific factorii de stres și să fie atenuat impactul acestora asupra sănătății mintale a persoanelor în vârstă”, conchide expertul.