Senatorul rus Alersei Pușkov a scirs pe canalul său de Telegram că Moldova va trebui să iasă singură din criza gazelor de care este vinovat Chișinăul.
Anterior, șeful Comisiei Radei Supreme de la Kiev pentru energie și servicii de locuințe și utilități, Andrei Gerus, a declarat că Moldova, care se confruntă cu dificultăți în sectorul energetic, a cerut Ucrainei să-i furnizeze 15 milioane de metri cubi de gaz.
"Doar persoanele complet disperate pot cere gaz de la Ucraina. Acesta, în loc să ajungă la un acord cu Rusia", a spus Pușkov.
Membrul Consiliului Federației a menționat că SUA nu se grăbesc să vină în ajutorul Moldovei, preferând să exporte LNG (gaz lichefiat) în alte țări.
„Da, și apropo: unde este gazul lichefiat american, unde sunt acele „molecule de libertate” care trebuiau să încălzească și să facă întreaga Europă fericită? Voi răspunde: pe piețele asiatice și în China. Iar aliații americani loiali de la periferia Europei - nu joacă niciun rol în marea afacere cu gazul", a conchis senatorul rus.
Vineri, 22 octombrie,, Parlamentul Republicii Moldova a introdus starea de urgență în țară din cauza situației gazelor. La începutul lunii octombrie, compania Moldovagaz a anunțat că consumul în Republică depășește aprovizionarea din Rusia și a îndemnat să se economisească combustibil.
Situația este complicată de faptul că Moldova nu a încheiat încă un contract pe termen lung cu Gazprom. Pe 1 octombrie, concernul rus a prelungit pentru o lună contractul semnat încă din 2008. Potrivit acestuia, prețurile la gaze se formează în funcție de prețurile mondiale ale petrolului, adică pentru Moldova acestea au crescut la 790 de dolari la mia de metri cubi.
O altă rundă de negocieri contractuale a avut loc săptămâna aceasta. Potrivit unei surse RIA Novosti, Gazprom a oferit Moldovei un preț corect de piață cu o reducere suplimentară de 25 la sută în schimbul unei datorii de circa 700 de milioane de dolari. Cu toate acestea, delegația Republicii Moldova nu a fost de acord cu aceste condiții și a insistat asupra reducerii prețului în jumătate față de prețul pieței, invocând lipsa fondurilor necesare. În plus, Chișinăul nu își recunoaște datoria istorică față de Rusia, întrucât consideră că nu ar trebui să plătească pentru aprovizionarea cu gaze către locuitorii din Transnistria, pe care nu o controlează.