Vorbind la întrunirea Clubului Valdai, președintele a vorbit, în primul rând, despre strategia statului pe parcursul crizei civilizaționale pe care o traversează omenirea, procesul de transformare globală care afectează nu numai ordinea mondială, ci și percepțiile omului față e sine însuși.
Durata crizei este necunoscută, deoarece nici contururile viitorului nu sunt vizibile. Dar există ceva la care umanității i se propune să renunțe și să accepte ceea ce i oferă - iar Rusia are propria atitudine față de această provocare, are principii de la care se vom porni în formularea propriei noastre politici (a Federației ruse - n.n.).
Putin a numit asta ideologia conservatorismului sănătos, dar a formulat-o spre sfârșitul discursului său. La început, el a început discuția prin descrierea stării actuale a omenirii ca mai apoi să ajungă la ideologia conservatorismului sănătos.
Subliniind că avem de-a face cu o criză civilizațională, o criză a principiilor care determină însăși existența omului pe pământ, președintele a admis că acestea vor trebui totuși regândite.
Dar, în același timp, este necesar să decidem în ce direcție să ne mișcăm, la ce să renunțăm, ce să revizuim sau să corectăm - iar „pentru adevăratele valori trebuie să te lupți, apărându-le cu toată puterea”.
Și acest lucru va trebui făcut în condiții în care umanitatea în ansamblu nu are un punct de sprijin și este vorba despre faptul că nu există un punct de sprijin nu pentru sistemul mondial ca atare (în diferitele sale sfere - social, politic, economic, cultural, militar).
În orice caz, vă continua căutarea unui nou echilibru de forțe, dar nu sunt clare, mai exact sunt erodate, însăși criteriile valorii pentru umanitate în era crizei valorilor.
Prin urmare, nu este vorba doar despre sfârșitul erei dominației Occidentului sau despre faptul că modelul existent al capitalismului s-a compromis (Putin a vorbit și despre asta), ci despre lucruri mult mai serioase.
"Ce se va întâmpla când tehnologia îl va depăși pe om în capacitatea de a gândi? Unde este limita de intervenție în corpul uman, după care o persoană încetează să mai fie ea însăși și se transformă într-o altă entitate? Care sunt granițele etice în general într-o lume în care posibilitățile științei și tehnologiei devin aproape nelimitate și ce va însemna acest lucru pentru fiecare dintre noi, pentru descendenții noștri și pentru descendenții noștri imediați - pentru copiii și nepoții noștri?"
În mod firesc, Putin nu a dat răspunsuri la aceste întrebări, dar, de fapt, a cerut să se conștientizeze că actuala criză a umanității nu are analogi în istoria lumii. În același timp, cea mai simplă componentă a crizei, cea politică, adică căutarea unui nou echilibru de forțe, poate fi rezolvată pașnic.
„Istoria politică, probabil, nu știe încă exemple despre modul în care s-ar fi instaurat o ordine mondială stabilă fără un război mare și nu pe baza rezultatelor acestui mare război, așa cum a fost după cel de-Al Doilea Război Mondial. Deci, avem ocazia să creăm un precedent extrem de favorabil".
Adică, Putin este optimist cu privire la problemele imediate și cele mai simple (în comparație cu transumanismul) - într-adevăr omenirea are șanse bune să ajungă la o înțelegere în mod pașnic, cel puțin, cu privire la propriul său viitor politic.
Dar aici fiecare dintre părțile participante șa dialog, (civilizații și puteri-civilizații) va trebui să procedeze pornind de la propriile valori.
Iată de ce Putin a propus ceea ce el a numit „punctele de plecare ale unui proces complex de restructurare”, formulându-le în patru teze.
Esența lor este următoarea.
Primul. "Pandemia de coronavirus a demonstrat clar că doar statul este unitatea structurală a ordinii mondiale". Adică, nicio structură globală supranațională nu îl va înlocui (statul - n.n.), doar pentru că „numai statele suverane sunt capabile să răspundă în mod eficient provocărilor vremii și cererilor cetățenilor”. Totodată Putin a numit ideile unei „lumi fără frontiere” și eliminarea statelor drept arme de luptă geopolitică.
„În ultimele decenii, mulți au jonglat cu idei atrăgătoare în care rolul statului a fost declarat învechit și depășit. Chipurile, în contextul globalizării, frontierele naționale devin un anacronism, iar suveranitatea - un obstacol în calea prosperității. Știi, am spus deja o dată, vreau să-l formulez încă o dată: așa vorbeau cei au încercat să deschidă granițe străine, bazându-se pe avantajele lor competitive - dar iată ce s-a întâmplat, de fapt. Și imediat ce a devenit clar că cineva, undeva, a obținut rezultate bune, se întorc imediat la închiderea frontierelor în general și, mai presus de toate, a lor - frontierele vamale, oricare altele, încep ridice ziduri. Ei bine, noi nu vedem asta sau ce?"
Prin urmare, orice ordine internațională funcțională ar trebui să țină seama de interesele și capacitățile statului, să pornească de la acestea și să nu încerce să demonstreze că statele nu ar trebui să existe, a spus Putin.
„Mai mult decât atât, este imposibil să impui cuiva sau ceva, fie că sunt principiile construcției socio-politice, fie că sunt valorilor pe care cineva, din propriile raționamente, le-a numit universale. La urma urmei, este evident că atunci când vine o criză reală, există o singură valoare universală - viața umană și modul de protejare a acesteia, fiecare stat decide pe cont propriu, pe baza capacităților, culturii, tradițiilor sale".
Esența primei teze este că statele (este clar că vorbim despre state cu adevărat suverane și cei care aspiră să devină suverane) vor stabili regulile jocului în lume - și Rusia va participa la construcție a unei asemenea lumi.
A doua teză. "Scara schimbării ne obligă pe toți să fim deosebit de atenți, chiar și numai dintr-un sentiment de autoconservare". Adică, răspunzând provocărilor vremurilor, Rusia se va schimba cu acuratețe și cu atenție, refuzând să ia măsuri revoluționare.
„Schimbări calitative ale tehnologiei sau schimbări drastice ale mediului ambiant, distrugerea ordinii obișnuite nu înseamnă că societatea și statul ar trebui să reacționeze la acestea în mod radical. A distruge, după cum știți, nu înseamnă a construi. La ce duce acest lucru, noi în Rusia știm foarte bine, din păcate, din propria noastră experiență și de mai multe ori ... Exemplele istoriei noastre ne permit să afirmăm că o revoluție nu este o ieșire dintr-o criză, ci o cale pentru a agrava această criză. Nicio revoluție nu a meritat daunele pe care le-a provocat potențialului uman".
A treia teză a lui Putin este legată de prima: Rusia înțelege că este imposibil să se rezolve multe probleme comune fără o strânsă cooperare internațională, dar nu prin transferarea drepturilor statelor către structuri supranaționale. Adică suveranitatea este mai presus de toate și nu numai pentru Rusia.
„Trebuie să fii realist: majoritatea sloganurilor frumoase despre o soluție globală la problemele globale pe care le-am auzit de la sfârșitul secolului al XX-lea nu vor fi realizate niciodată. Soluțiile globale presupun un astfel de grad de transfer al drepturilor suverane ale statelor și popoarelor către structuri supranaționale, pentru care, sincer, puțini sunt pregătiți și, sincer, nimeni nu este pregătit. În primul rând, pentru că responsabilitatea pentru rezultatele politicii trebuie să fie făcută nu în fața unei comunități globale necunoscute, ci în fața cetățenilor noștri și în fața alegătorilor noștri".
Dar este posibil să lucrăm împreună, poate chiar să acceptăm o autolimitare în numele găsirii răspunsurilor la provocările globale - dar numai dacă „toată lumea poate vedea de la sine beneficii concrete ale cooperării în combaterea provocărilor”.
Principala organizație internațională, desigur, trebuie reformată, a spus Putin, dar în același timp anume „ONU, în lumea turbulentă actuală, este purtătoarea conservatorului foarte sănătos al relațiilor internaționale, care este atât de necesar pentru normalizarea situației. "
Este o trimitere la cea mai importantă, a patra teză a lui Putin - despre valori.
"În lumea fragilă de astăzi, importanța unui sprijin solid, moral, etic, bazat pe valori. De fapt, valorile sunt un produs al dezvoltării culturale și istorice a fiecărei națiuni și un produs unic."
Adică, baza pe care statul (teza 1) va, în răspunsul la criza și provocarea globală, să reformeze cu atenție întregul mod de viață al unei persoane (teza a doua), sunt valorile poporului său, ale civilizației sale.
Adică, baza pe care statul (teza 1), răspunzând la criza și provocarea globală, va formula cu atenție întregul mod de viață al unei persoane (teza a doua), sunt valorile poporului său, ale civilizației sale.
Nici un dictat ideologic sau unl bazat pe valori nu este acceptabil. Rusiei nu îi place mult din ceea ce se întâmplă în Occident - „ștergerea agresivă a paginilor întregi ale propriei sale istorii, "discriminarea inversă" a majorității în interesul minorităților sau cererea de a abandona înțelegerea obișnuită a unor lucruri de bază precum mamă, tată, familie sau chiar diferența de gen"- dar noi nu ne amestecăm în treburile altora.
„Vă rugăm doar să nu prea intrați în casa noastră, <...> avem un punct de vedere diferit: credem că trebuie să ne bazăm pe valorile noastre spirituale, pe tradiția istorică, pe cultura poporului nostru multinațional".
În același timp, Putin a explicat atitudinea noastră față de „progresul social” în „societățile avansate” și prin propria noastră experiență istorică, prin faptul că „uitându-ne la ceea ce se întâmplă într-o serie de țări occidentale, suntem uimiți să recunoaștem propriile noastre practici interne, pe care, din fericire, l-am lăsat în urmă, sper, în trecutul îndepărtat".
Președintele a pus semnul egalității între contestatorii occidentali ai valorilor cu bolșevicii.
"Rețetele pe care le propun ei nu sunt deloc noi, toate acestea - pentru că poate părea neașteptat pentru cineva - le-am trecut deja în Rusia, deja le-am avut. Bolșevicii, după revoluția din 1917, bazându-se pe dogmele lui Marx și Engels, de asemenea, au anunțat că vor schimba întregul mod obișnuit, nu numai politic și economic, ci și ideea a ceea ce este moralitatea umană, bazele unei existențe sănătoase a societății.
Distrugerea valorilor seculare, credința, relațiile dintre oameni până la respingerea completă a familiei (aceasta a fost), impunerea și încurajarea denunțărilor față de cei dragi - toate acestea au fost declarate un pas de progres și, de altfel, în lume era susținut pe scară largă atunci și era la modă - la fel ca și astăzi. Apropo, bolșevicii au arătat, de asemenea, o intoleranță absolută față de orice alte opinii".
Putin a numit practica impunerii copiilor a practicii „selecției sexului” ca fiind pe punctul de a comite o crimă împotriva umanității și discuția despre drepturile bărbaților și femeilor (mai precis despre abolirea acestor concepte în sine) - fantasmagorie completă.
"Vedeți, vei ajunge acolo unde au ajuns și bolșevicii - nu doar găinile vor fi comune, ci și femeile vor fi comune. Încă un pas - și veți ajunge și voi acolo".
Raționamentul cu privire la criza valorică a Occidentului a fost necesar pentru ca Putin să formuleze cel mai important lucru în discursul de ieri - ideologia conservatorismului sănătos și rezonabil.
"Am spus deja că, în formulând abordărilor noastre, vom fi ghidați de ideologia conservatorismului sănătos. Acum câțiva ani, atunci pasiunile din arena internațională nu ajunseseră încă la intensitatea lor actuală, deși, desigur, putem spune că norii se adunau chiar și atunci.
Și, sincer, pentru următoarea perioadă de reconstrucție mondială, care poate continua pentru o perioadă destul de lungă și a cărei concepție finală este necunoscută, conservatorismul moderat este cea mai rezonabilă, cel puțin în opinia mea, linie de conduită. Se va schimba inevitabil, desigur, dar până acum principiul medical „nu face rău” pare a fi cel mai rațional”.
Ca și cum ar anticipa criticii - deși este clar că nu vor observa această parte a discursului - Putin și-a explicat înțelegerea conservatorismului.
„Abordarea conservatoare nu este o tutelă necugetată, nu este o teamă de schimbare și nu un joc de reținere, cu atât mai puțin nu este o închistare în propria cochilie. Aceasta este, în primul rând, bazarea pe o tradiție testată în timp, păstrarea și creșterea populației, realismul în a se evalua pe sine și pe ceilalți, alinierea precisă a unui sistem de priorități, corelarea necesarului și formulării posibile și prudente a obiectivelor, și o respingere fundamentală a extremismului ca metodă de acțiune".
Totul este important aici - deși este destul de firesc pentru orice conservator tradiționalist, indiferent dacă este președinte sau cetățean obișnuit.
Conservatorismul nu înseamnă frică de schimbare și dorința de a păstra modul de viață existent și cum ai putea păstra, de exemplu, sistemul socio-economic de tranziție care s-a dezvoltat în țara noastră după prăbușirea celui sovietic? Nu - conservatorism înseamnă un refuz de a sparge sistemul actual și sistemul politic (care a contribuit la restaurarea țării după prăbușire - și se schimbă) de dragul construirii unor presupuse idealuri, existente în capetele următoarelor "proiectoare".
Conservatorismul nu are nimic de-a face cu autoizolarea de lumea exterioară și de provocările vremii - acest lucru este, în general, amuzant în epoca internetului. Nu - conservatorism înseamnă deschidere către lumea unui popor care are încredere în abilitățile sale, care își cunoaște tradițiile și are propriile valori.
Rușii au fost întotdeauna receptivi și deschiși la culturile și popoarele străine, dar acest lucru s-a dovedit a fi fructuos doar atunci când am stat ferm pe solul nostru, am cunoscut și respectat tradițiile noastre, am privit lumea cu ochii noștri, nu am pierdut stima de sine și propria noastră percepție a lumii.
Explicând conservatorismul, Putin pune accentul anume și în primul rând, pe tradiție (și asta include totul - de la cultură la geopolitică), pe al doilea - salvgardare poporului (adică nu numai pe nivelul și calitatea vieții, ci și sporirea populației care se confruntă nu doar cu amenințarea unei crize demografice, ci chiar cu depopularea, adică reducerea numărului oamenilor).
Urmează realismul în a se evalua pe sine și pe ceilalți - adică o înțelegere exactă a propriilor puncte forte și a celorlalți jucători din arena mondială (și în special a dinamicii schimbării lor). Să nu exagerăm atunci când suntem implicați în jocul mondial, dar să nu pierdem oportunitățile de a ne consolida pozițiile care vor apărea, inclusiv, în timpul crizei globale.
O altă calitate a conservatorismului pe care a numit-o Putin este alinierea exactă a sistemului de priorități, corelarea necesarului și a posibilului, formularea prudentă a obiectivului, adică planificarea strategică a dezvoltării statului (ca formă de organizare viața oamenilor).
Este imposibil să planificați doi sau trei ani, chiar și pentru un plan de cinci ani - trebuie să vedeți o perspectivă strategică, să priviți cu zece, douăzeci de ani înainte. Chiar și într-o lume turbulentă, în criză?
Mai ales într-o eră de criză, jocul pe termen lung nu este doar necesar, ci stategia care aduce cele mai mari beneficii. Cei care sunt gata să aștepte rezultatul, cei care nu își vor schimba credințele și crezurile mâine, vor învinge întotdeauna.
De aceea Putin a spus că conservatorismul nostru este conservatorismul optimiștilor. Cei care înțeleg că totul depinde de propriile lor eforturi.
Și, desigur, conservatorismul nostru este, de asemenea, o consecință a experienței noastre istorice, pentru că de aceea poporul nostru a dezvoltat o „imunitate colectivă” la extremism, ceea ce duce la șocuri și colapsuri socio-politice.
Putin a numit acest lucru avantajul nostru și, de asemenea, a reamintit cuvintele lui Nikolai Berdiaev că „conservatorismul nu este ceva care împiedică mersul înainte și avansarea, ci ceva care împiedică mersul înapoi și căderea în haos”. Președintele a citat din memorie, cu rezerva că ar putea fi inexact. Dar el a transmis sensul corect, iar în opera lui Berdiaev există și următoarele cuvinte.
"Împiedică mișcarea înapoi și căderea în jos, spre întunericul haotic, o întoarcere la starea care precede formarea stărilor și culturilor. Sensul conservatorismului se află în obstacolele pe care le pune asupra manifestărilor elementelor animal-haotice din societățile umane. Această stihie se mișcă întotdeauna în om și ține de păcat...
Principiul conservator nu este un principiu violent și nu ar trebui să fie ca atare... Conține o reacție sănătoasă împotriva violenței împotriva naturii organice, împotriva unei încercări de a ucide o viață care dorește să dureze. Este nefericită soarta acelei țări în care nu există un conservatorism sănătos inerent oamenilor în sine, nu există loialitate, nu există nicio legătură cu strămoșii. Nefericit este soarta poporului cărora nu le place istoria lor și vor să o ia de la capăt. Atât de nefericită este soarta țării noastre și a poporului nostru".
Ultima frază este clară: Berdiaev a scris acest lucru în 1923. Și după aproape o sută de ani, suntem încrezători că viitorul nostru nu va fi în niciun caz distrugerea trecutului nostru. Acesta este conservatorismul rezonabil al civilizației ruse restaurat la un preț foarte mare. Conservatorismul unei persoane sănătoase.