BUCUREȘTI, 15 oct – Sputnik. Adrian Năstase a publicat pe blogul său o analiză a „regimului Iohannis”, spunând că haosul politic se asociază cu dezastrul economic și social, cu situația catastrofală din spitale și din școli, cu criza energetică, cu pierderea încrederii în instituțiile statului.
Peste toate, mai arată Năstase, Guvernul „incendiar” al lui Cîțu ar vrea să continue cu politica împrumuturilor enorme pentru peticirea bugetului și se întreabă dacă se va face oare cândva o anchetă privind eventualele comisioane.
”Lipsa de interes a partidelor pentru preluarea guvernării dovedește că situația este catastrofală. PNL a aruncat prosopul, neprezentând niciun candidat de premier, PSD nu are nici un interes să intre la guvernare în starea de dezastru actuală. AUR se amuză, folosind anti-vacciniștii pentru a-si mări cota de piață. UDMR vrea in continuare la guvernare, știind că cel mai bun guvern pentru ei este un guvern slab. Iar USR joacă poker cu Iohannis, în perspectiva alegerilor din 2024”, descrie fostul premier situația politică a țării.
Năstase arată că situatia este blocată și atage atenția că în această configurație a Parlamentului și cu rolul nefast al lui Iohannis, care a învrăjbit partidele, e improbabilă realizarea unei majorități parlamentare stabile, iar lipsa de încredere reciprocă a liderilor politici și a acestora în Iohannis blochează orice negocieri serioase.
”De aici, soluția teoretică – reconfigurarea parlamentului prin alegeri anticipate sau revenirea la sistemul electoral antebelic cu primă electorală (știu că CCR este împotrivă da, în Grecia, acest sistem functionează). Sau ridicarea pragului electoral la 10% pentru a se ajunge la un sistem bipartid (model american sau britanic). Sau, eventual, renunțarea la sistemul semiprezidențial (care a produs regimurile Băsescu și Iohannis) în favoarea unui regim parlamentar”, propune Năstase mai multe posibile soluții.
Înncheierea postării, Năstase recunoaște că se bucură când cineva îi amintește că în perioada 2000-2004 s-au creat sute de mii de IMM-uri și că niciuna nu a dat faliment în perioada aceea, iar datoria publică a statului era de 4 ori mai mică decât cea actuală.