Analiză de Alexei Stefanov
Prizonieri politici, limitare a libertății cuvântului, dosare penale fabricate – toate acestea au devenit o nouă în țările Baltice. Politologii sunt convinși că noua Dumă de Stat a Rusiei ar putea adopta o poziție mai dură decât în trecut, în raport cu acțiunile celor trei state vecine ale Uniunii Europene.
Tradiția de explicat cu banul se va păstra
“Sunt absolut convinsă că noua componență a Dumei îi va susține pe ruși, vorbitorii de rusă din Țările Baltice, va combate tradiția rusofobă, care în ultimul timp s-a instaurat în Țările Baltice”, a declarat deputatul Dumei de Stat a Rusiei din legislatura a opta Elena Panina.
Ea și-a exprimat dezacordul cu faptul că vechea legislatură a Dumei de Stat “dar și politica rusă în principiu” nu proteja drepturile omului în Țările Baltice. Au existat declarații, a fost adoptată o poziție dură la APCE, unde Rusia o perioadă îndelungată nu și-a delegat reprezentanții.
“Am penalizat și financiar, luând apărarea drepturilor cetățenilor noștri și a celor care apără interesele Rusiei în regiunea baltică. Am redus semnificativ tranzitul prin porturile baltice. Letonia s-a adresat nouă în mai multe rânduri și atunci le-am răspuns: “Vă rugăm să încetați această politică: nu încălcați drepturile vorbitorilor de rusă în Letonia, încetați să vă purtați în acest fel în Consiliul Europei, să înaintați inițiative legate de Rusia, promovând o linie vădit rusofobă”. Iată de ce, în noua legislatură, Duma de Stat va păstra această tradiție, va continua”, spune deputatul și președintele Confederației Industriașilor și Antrenprenorilor din Moscova.
Potrivit ei, Țările Baltice sunt outsideri ai Europei, care încearcă să impună principalelor state politica atitudinii negative față de Rusia, țări care au fondat UE, chiar dacă “acest lucru nu corespunde intereselor naționale unor astfel de țări precum Franța, Germania, Austria, Spania, ele sunt interesate mai mult de o cooperare cu Rusia, fapt demonstrat prin Nord Stream 2, cooperarea cu Franța și altele”.
Va prima rațiunea?
“Am reacționat întotdeauna la încălcările drepturilor omului în Țările Baltice și în Ucraina, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, MAE a Rusiei a venit cu mai multe declarații. Avem intervenții frecvente și dure ale lui Leonid Sluțki, Piotr Tolstoi. Cred că poziția celor care sunt prezenți în Duma și cei care au venit în ea va fi suficient de dură. Vom continua să ne exprimăm indigranrea colegilor noștri în mai multe probleme”, se arată convinsă Svetlana Jurova, deputat în Duma de Stat de legislatura a 8-a.
Ea a menționat că Țările Baltice se fac că nu observă aceste declarații ale Rusiei. În schimb, se pronunță pe subiecte care, în opinia lor, reprezintă o încălcare a drepturilor omului în Rusia, fără a atrage atenția la faptul cum procedează atunci când fabrică dosare politice, când limitează libertatea de cuvânt.
“Spre exemplu, canalul de televiziune RT încearcă prin toate modalitățile să fie independent, prezentând un alt punct de vedere, fapt care nu este pe plac politicienilor din Țările Baltice. Sau împiedică activitatea jurnaliștilor agenției Sputnik. Însă cel mai uimitor este faptul că nu toată lumea este de acord cu acest lucru. De ce există un public larg al RT în Europa? Pentru că oamenii înțeleg că este vorba de o altă poziție, nu cea pe care încearcă să o impună presa occidentală. Pentru că ei au niște abordări exclusiv rusofobe. Iar noi putem oferi un punct de vedere independent”, spune politicianul.
Deputatul, iar în trecut – patinator sovietic și rus, menționează că pentru ea personal punctul de plecare va fi situația legată de sportivii ruși – când echipei i se vor returna sau nu imnul și steagul după Jocurile Olimpice de la Beijing. “Am înțeles cu toții că dacă iarăși va veni vorba despre sancțiuni, atunci nu mai putem miza pe rațiune”, se arată convinsă Svetlana Jurova.
Țările Baltice vor înțelege ce este mai avantajos pentru ele
“Aceste țări suferă de rusofobie. Cât au nevoie pentru a se trata de această rusofobie, e un mare semn de întrebare. Periodic apar niște voci sănătoase, însă acestea sunt acoperite de interferențele vreunui politician sau a vreunei forțe politice”, consideră deputatul Dumei de Stat de legislatura a 8-a Serghei Țekov.
“Sunt unul dintre fondatorii comunității ruse a Crimeei, în ultimii 18 ani sunt președintele ei. Am spus întotdeauna că mai devreme sau mai târziu vom fi împreună cu Rusia, chiar dacă oamenii aveau îndoieli. Mă întrebau când se va întâmpla, iar eu le răspundeam că într-o perioadă istorică foarte scurtă. Dintr-o perspectivă istorică într-adevăr e o perioadă scurtă”, explică Țekov.
În cazul statelor baltice, el nu are în vedere că acestea ar trebui neapărat să formeze cu Rusia o uniune, însă să-și construiască niște raporturi pragmatice reciproc avantajoase este în interesul lor.
“În orice caz, Rusia ocupă astăzi o poziție corectă, promovează o direcție a politicii externe corectă. Nu este perfectă, există probleme, eșecuri, însă e justă. Uneori se poate reacționa dur prin declarații, dar e posibil și prin acțiuni concrete. Iar retragerea transportului de mărfuri prin teritoriul regiunii Baltice, reprezintă anume acțiuni din partea noastră. Îi pedepsim financiar”, spune deputatul.
Apoi explică, de ce dintr-o parte se crea impresia că Rusia se mișcă lent și iartă totul – încălcarea drepturilor vorbitorilor de limba rusă, a compatrioților din Țările Baltice, pentru că nu e nevoie doar de amenințări prin vorbe, ci și prin fapte.
“Am mers foarte mult spre acest lucru, iată de ce trebuie să ne construim propriile porturi. Consider că în relațiile cu regiunea Baltică nu facem doar un schimb de declarații, dar și promovăm o politică destul de dură. Vom continua să o promovăm în continuare în noua Dumă. Va trece ceva timp și balticii vor fi nevoiți să recunoască – că de relațiile proaste cu Rusia, în primul rând, ei sunt vinovați, nu a noi. Iar ulterior vor alege ce este mai convenabil pentru ei”, conchide Serghei Țekov.
Țările Baltice, alături de Polonia reprezintă astăzi cei mai activi promotori ai discursului antirusesc în Europa. Autoritățile Lituaniei, Letoniei și Estoniei au creat în mai multe rânduri piedici în activitatea presei rusești. MAE al Rusiei a făcut mai multe declarații despre semnele unei direcții coordonate a acestor state. Cazurile persecutării presei în Țările Baltice, menționate de ministerul rus, “demonstrează foarte clar ce reprezintă în practică declarațiile demagogice de la Vilnius, Riga și Tallin despre atașamentul față de principiile democrației și libertatea cuvântului”.