Ghevorgh Mirzayan
Ne vom asuma răspunderea
Cândva Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) era considerată o structură inutilă. Un format care a fost creat doar pentru soluționarea unor dispute teritoriale între statele din Asia Mijlociu și China, iar apoi s-a consumat.
Astăzi situația este diferită
“Nu trebuie să admitem ca cineva să se adreseze nouă cu lecții de morală. Nu trebuie să admitem ca forțe externe, invocând anumite pretexte, să se amestece în problemele interne ale țărilor din regiune. E important să ne păstrăm propriul model de creștere, care ia în considerație particularitățile fiecărui stat membru al uniunii. Viitorul dezvoltării noastre trebuie să fie în propriile noastre mâini”, a menționat la Dușanbe liderul Chinei, Xi Jinping.
În multe privințe importanța Organizației a crescut datorită Statelor Unite, care, așa cum a remarcat președintele Rusiei, Vladimir Putin, au fugit recent din Afganistan, abandonând acolo armele, aliații săi și au lăsat o stare de haos total, devenit un mediu prielnic pentru radicalism și islamism.
Statele Unite nu doresc să elimine consecințele celor 20 de ani de tentative de a edifica un stat pe nisipul sistemului de clanuri și triburi, și, apropos, nu își pot permite. Pentru că sunt peste ocean, la 10 mii de kilometri de frontiera afgană.
Iar amenințărilor trebuie să facă față vecinii Afganistanului – atât cei direcți (Iran, Irak, Tadjikistan, Uzbekistan), cât și cei regionali (Rusia și India). Adică, statele membre ale OCS sau cele care urmează să adere la organizație (e vorba de Iran). Chiar și Pakistan, care are niște relații destul de strânse cu Taliban, nu se simte în siguranță, pentru că situația din Afganistan riscă să degenereze până la un haos incontrolabil.
Aici OCS are de ales. Poate să încerce să pună accentual pe contacte bilaterale cu Afganistan, pentru a obține niște beneficii, inclusiv din contul intereselor partenerilor (spre exemplu, China ar putea prelua resurse naturale, la care pretindea India în perioada guvernului anterior, iar Uzbekistanul ar putea obține condiții speciale pentru comunitatea uzbekă din Afganistan din contul celei tadjice).
Se poate proceda și altfel – formarea unui front comun pentru negocierile cu talibanii.
Diversitatea aspirațiilor și interesele comune
A doua variantă pare cea mai atrăgătoare, pentru că în condițiile unor interese economice subiective și aspirații politice externe (spre exemplu, India și Pakistan vor să instrumentalizeze Afganistanul în conflictul lor bilateral), totuși interesele statelor membre ale OCS în raport cu Afganistan sunt comune în esență.
Toate, inclusiv Pakistan, nu-și doresc transformarea Afganistanului într-un cuibar al islamismului și radicalismului. Inclusiv tablibanii, desigur, nu-și propun să exporte “revoluția verde”, însă ar putea să ofere organizațiilor jihadiste străine dreptul de a locui și activa pe teritoriul afgan. Fie să nu îi împiedice să locuiască și să activeze, adică să organizeze atentate în teritoriile din Asia Centrală, destabilizând situația din Iran și regiunile musulmane din China, precum să trimită teroriștii instruiți prin Uzbekistan și Tadjikistan în Federația Rusă. Pentru prevenirea unor astfel de scenarii este nevoie de niște înțelegeri cu talibani.
În afară de aceasta, pentru Rusia și Iran reprezintă o problemă acută traficul de droguri din Afganistan. Problema nu este doar în faptul că drogurile trec prin ele în Europa – cea mai mare parte rămân în țările de tranzit și sunt consumumate de locuitorii acestor țări. Chiar și pedeapsa cu moartea în Iran pentru traficanții de droguri nu ajută la curmarea procesului de narcotizare a țării.
Acest trafic trebuie și poate fi combătut doar pe teren, limitând volumul exportului din Afganistan. Nu curmarea totală (pentru că trebuie să fim realiști), ci anume limitarea lui. Iată de ce este nevoie de un dialog cu talibanii.
Iar statele OCS au oferte pentru Taliban – în special, recunoașterea diplomatică și proiecte economice. Potrivit președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirziev, Tașkentul vrea să atragă Afganistanul în proiecte economice regionale în cadrul OCS.
“Suntem dispuși să acordăm un ajutor pentru soluționarea problemelor umanitare și economice actuale, cu care se confruntă Afganistanul. Luând în considerație infrastructura existentă și capacitățile Kazahstanului, propunem organizarea la Almatî un nod umanitar al OCS pentru oferirea unui ajutor internațional Afganistanului”, a declarat la rândul său președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev.
Totuși, în opinia experților, toate beneficiile diplomatice și economice trebuie oferite talibanilor după ce aceștia vor demonstra în fapte, nu doar în vorbe (astăzi liderii Taliban vorbesc mult și despre protecția investițiilor chineze și despre inadmisibilitatea transformării țării într-un “hotel terorist”), disponibilitatea de a luat în calcul interesele statelor OCS.
Și președintele Rusiei, Vladimir Putin, a propus să se înceapă cu reluarea activității grupului de contact OCS – Afganistan. El a menționat că “noile autorități afgane trebuie stimulate să-și respecte propriile promisiuni cu privire la restabilirea păcii, normalizarea vieții sociale, asigurarea securității tuturor cetățenilor. În legătură cu acest fapt poate fi discutată chestiunea reluării activității grupului de contact OCS – Afganistan, care a fost creată cândva anume pentru conclucrarea cu partenerii afgani”.