BUCUREȘTI, 12 sept – Sputnik. Descins în Cluj cu ținuta sa de intelectual rasat, moștenitor al culturii franceze critice, purtând un fular lung și vorbind o română aproape perfectă, învățată încă din anii 70 când colinda Maramureșul, Claude Karnoouh șoca intelectualitatea din capitala Ardealului cu tirurile sale anti-occidentale.
În timp ce întreaga elită culturală a Clujului se închina la Vest și la capitalism, Karnoouh avea o vorbă de duh, spusă cu accentul său franțuzesc: ”ghindiți!”. Da, spunea profesorul Karnoouh, gândiți la ceea ce înseamnă cu adevărat capitalismul, goana multinaționalelor după profit, distrugând comunități întregi în acest sens, ”ghindiți” ce înseamnă banii de plastic, adică utilizarea cardului pe care îl arăta studenților de după 90 din România pentru care părea SF.
Anti-capitalismul său i-a atras ura celorlalți profesori. În aceeași perioadă, Andrei Marga, rectorul de la Babeș Bolyai, se lupta pentru europenizarea țării, ajungând și ministru ale celui mai ”european” guvern, cel al CDR, care a vândut economia României pe nimic. În tot acest răstimp, Karnoouh își îndemna prietenii să gândească la efectele consumismului, ale pierderii tradițiilor, ale intrării în lumea împresurată de supermarchés(ca să folosim denumirea franceză, ca și el) și ale efectelor distrugătoare ale modernității târzii, cum îi plăcea să o caracterizeze.
Timpul avea să îi dea dreptate. Dar el a plătit prețul curajului său. A fost alungat de la Cluj, iar la București abia dacă mai era primit în lumea academică. Era periculos, critica UE și propaganda oficială americană. Și mai era și de stânga. Așa că marginalizarea sa era constantă și programatică, semn clar al toleranței ”noilor” stăpâni.
Dar, privind acum la efectele ”europenizării” asupra României, putem spune că profesorul Karnoouh avea dreptate. Economia țării e praf, România e îndatorată, nu doar murdărită și ruinată, iar singura modernizare a țării a fost venirea multinaționalelor și plecarea în masă a românilor la muncă în Vest. Despre toate acestea, Karnoouh a scris în cărțile sale, dar nu l-a crezut nimeni în afară de studenții și prietenii săi. Un profet neînțeles. Măcar acum, cei care i vor citi cărțile, vor recunoaște în spusele sale vocea adevărului.