BUCUREȘTI, 10 sept – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Motivul declarat al vizitei oficiale a președintelui Iohannis în Elveția invitaţia omologului său, Guy Parmelin, și s-a încadrat în contextul aniversării a 110 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană.
Evident, s-a vorbit de consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice, dar au fost și consultări politice bilaterale. Ori, aici apar suspiciuni cu privire la cele relatate de Administrația Prezidențială română în comunicatul oficial.
Cunoscutul jurnalist Bogdan Tiberiu Iacob scrie pe site-ul Inpolitics o scurtă analiză cu un titlu incitant: ”Ce ascunde Iohannis după vizita în Elveția?”.
Jurnalistul observă că, spre deosebire de relatările oficialilor români, presa elvețiană transmite ”lucruri ceva mai interesante”, iar asta ”naște întrebarea de ce a ținut la secret Iohannis temele reale de discuție de la Berna?”.
Unul dintre subiectele despre care s-a vorbit acolo, dar nu și aici, este ”situația migranților din Afganistan care se pregătesc să invadeze Europa”.
”În ceea ce privește situația din Afganistan, Berna a pledat pentru o coordonare strânsă a eforturilor de ajutor din partea statelor și a organizațiilor internaționale. De asemenea, a fost menționată necesitatea înființării unui sistem de azil corect și rezistent la crize pentru continentul european”, citează B.T. Iacob publicație Swissinfo.ch.
Dar, atenție, publicația 24heures relatează că un alt subiect a fost ”situația din Europa de Est, inclusiv evoluțiile din Moldova și Ucraina, precum și relațiile cu Rusia”.
Întrebarea vine firesc – oare relația cu Rusia nu era un subiect demn de a fi relatat de președinția României? Mai ales în contextul în care tot mai multe voci europene, dar și din România cer o reconsiderare a acestor relații?
Problema reconsiderării acestor relații este pusă de statele cu care Elveția are principalele relații: Franța, Germania, Austria și Italia, dar și de statele de la Vișegrad.
Deci, este foarte posibil ca în cadrul ”consultărilor politice bilaterale” să fi avut loc și asemenea discuții.
Ori, de ce nu spune Iohannis nimic? Ordin de la NATO? Din SUA? Presiuni ”strategice” în contextul scandalului politic intern? Sau susținerea poziției premierului Cîțu, ale cărui reacții rusofobe frizează patologicul?
De menționat că, în contextul scumpirii energiei și combustibililor salvarea este Rusia – iar asta nu o știu numai țările susmenționate din UE, ci și românii.
Într-o recentă intervenție, Dragoș Damian, directorul general al celui mai mare producător farmaceutic din România, Terapia Cluj, pune clar problema: ”Țarile din regiune fac rost de energie mai ieftină, evident din Rusia, și de aceea inclusiv puteri industriale energofage cum sunt Germania și Franța (fondatoare ale UE) vor sa fie și ele prietene cu Rusia”.
Numai România, prin președintele său, tace pe acest subiect. Așa că punem clar întrebarea: i s-a transmis președintelui Iohannis acum, la întâlnirea oficială din Elvația, din partea nu numai a Elveției, că trebuie reconsiderate relațiile cu Rusia?
Oare președintele Iohannis pune mai presus de binele poporului, interesat de facturi mai mici, de dezvoltare și pace, susținerea unui rusofob irațional precum premierul Florin Cîțu?