BUCUREȘTI, 7 sept – Sputnik. O mărturisire sinceră: ”Mă uit cu milă la Rareș (Bogdan) cum îl laudă pe Cîțu, nici nu vreți să știți ce e în sufletul lui”, spune Cozmin Gușă despre tiradele amicului și protejatului său.
Geopoliticianul pune o întrebare corectă: cum poate fi explicat faptul că un personaj fără calități poate ajunge premier – și, mai mult, nu poate fi dat din această funcție în ciuda eforturilor unor forțe politice? Și, e clar, a unor alte forțe…
Cozmin Gușă a afirmat în trecut că Florin Cîțu pare clar o creație a CIA. Acum însă, vine cu date care ar putea completa bine ipoteza. Și anume, plasarea sa pe orbita americană de către niște ”securiști bătrâni” – care ar putea avea legătura și cu sprijinul inexplicabil de care se bucură din partea lui Iohannis.
Cozmin Gușă face o trecere în revistă a legăturilor de familie a lui Cîțu cu un personaj foarte interesant al primilor 15 ani după Revoluție, președinta Fundației Omenia, Minodora Ilie.
Fundația în cauză grupa personalități diverse, de la Ion Iliescu și Corneliu Coposu, la Adrian Păunescu și Emil Constantinescu, până la tot felul de personaje din toate domeniile. O primă grupare de lobby, cu ramificații în toată lumea.
Șeful de facto era Ioan Talpeș, spune acum Cozmin Gușă, scoțând în evidență o presupusă relație complicată între răposatф mama a lui Cîțu, ”șefa magazinului Elegant din Râmnicu Vâlcea, magazin care vindea produsele cooperației meșteșugărești”, organizație al cărei șef a fost în anii 80 celebrul general Gioni Popescu, cel care, după 1989, avea să devină prim adjunct al SRI…
”Nu avem dovezi, dar se pare că Gioni Popescu i-ar fi facilitat lui Cîțu să ajungă în SUA la studii și ar fi discutat și cu Ioan Talpeș să aibă grijă de el, coordonându-i întâlnirile (de acolo)”, spune Cozmin Gușă.
Informația poate fi veridică, pentru că este greu de înțeles cum un elev slab ca Florin Cîțu a câștigat o bursă în SUA, pe vremea (1990-91) când asemenea burse erau rarități, deci și concurența era foarte mare?!
Deci, e posibil să fie fost o acțiune a serviciului condus atunci de celebrul Mihai Caraman, împotriva căruia americanii aveau un mare ”dinte”.
Pe de altă parte, Caraman nu putea trimite un puști cu probleme de intelect și caracter precum Cîțu cu vreo ”misiune” - ci numai ca o dublă nadă: pentru americani, știind că se vor repezi pe el, și poate pentru Talpeș, care începuse să își bage coada politică în Serviciu, fapt care îl deranja pe cel mai important profesionist al Intelligence-ului românesc.
E posibil ca junele pilos să fi fost ”colorat” în așa fel încât să fie imediat reperat, iar mai departe… sigur Cozmin Gușă va continua povestea. Cert este că povestea lui Cîțu, încă de când a fost ”iertat” de nereușita din liceu, este extrem de bizară – și numai un orb nu vede că sunt multe care nu se leagă.
Revenind la legăturile cu vechile structură, să menționăm că abilul geopolitician aruncă în final o ”ancoră” pentru ce va urma: ”Dacă e așa, iar Cîțu beneficiază de protecția bătrânilor securiști, asta schimbă complet datele problemei și în legătură cu Klaus Iohannis”.
Vom urmări în zilele viitoare, pentru că au început, iată, și unii specialiști de azi să arate că nu pot fi jucați chiar așa, cum doresc unii să o facă. Cum au făcut cu mulți colegi de-ai lor în 1990-92.