EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Refugiații discordiei. Ce se întâmplă la frontiera lituaniano-belarusă

Imigranții ilegali continuă să vină în Lituania, iar autoritățile țării au adoptat o „poziție dură” față de refugiați, recunosc chiar mediile de informare europene. De ce Vilniusul este criticat de comunitatea europeană?
Sputnik
Stare de panică în cândva liniștita și calma Lituanie: țara se confruntă cu un torent de imigranți ilegali din Belarus. Acesta a început în țară vara. MAI al Lituaniei a anunțat un număr de 4112 imigranți ilegali care au traversat frontiera belaruso-lituaniană de la începutul anului și până la 6 august, inclusiv 2366 doar în iulie. În marea parte, aceștia sunt imigranți din Orientul Mijlociu și Africa.
Internaţional
Comisar european: Lukașenko vrea să destabilizeze UE cu ajutorul imigranților
În noaptea de 8 august 2021, au fost trase focuri de arme la granița dintre Lituania și Belarus. Chiar în aceeași zi, Serviciul Pazei Frontierei de Stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Lituaniei a anunțat că a expulzat în acest mod 80 de imigranți de pe teritoriul său în Belarus. Pentru comparație: grănicerii au reținut doar 81 de imigranți ilegali în 2020.
Autoritățile din Lituania au declarat stare de urgență, pe care deocamdată nu au putut să o ia sub control. Centrul pentru imigranți din orașul Pabrade este supraaglomerat, taberele de corturi, amenajate în grabă, sunt de asemenea supraaglomerate, este ridicat un gard de protecție. Cum reacționează comunitatea internațională la criza migrației din Lituania - citiți în materialul de analiză scris pentru Sputnik de Danara Kurmanova și Alexei Stefanov.

„Ei ne strangulează, iar noi să-i protejăm?”

Autoritățile din Vilnius acuză Minskul de situația creată, subliniind că problema cu imigranții ilegali a început să se înrăutățească după discursul de la sfârșitul lunii mai al președintelui belarus Alexander Lukașenko. „Noi opream drogurile și imigranții - acum o să le consumați și o să-i prindeți singuri”, a spus el după ce țările europene le-au recomandat companiilor lor aeriene să nu zboare deasupra teritoriul Belarusului.
După cum a explicat ulterior liderul belarus, Minskul controlează problema imigrației ilegale „exact atât cât este necesar, avantajos și financiar posibil”. Interesele Lituaniei, care susține sancțiunile împotriva economiei belaruse, țara le va lua în considerare în ultimul rând.
„Au impus sancțiuni împotriva noastră și tot noi suntem acuzați că Lukașenko facilitează imigrația ilegală. Ei ne strangulează, iar noi să-i protejăm? Nici măcar nu este naiv, este dement”, a spus el.

Jocuri de-a democrația

Minskul își exprimă deschis dubiile privind conformitatea politicii lituaniene față de refugiați cu principiile proclamate de UE. Comitetul Grăniceresc de Stat al Republicii Belarus a informat pe 19 iulie că, în timp de o zi, a depistat 26 de cetățeni irakieni care au trecut granița din Lituania: printre care se aflau doi copii și o femeie însărcinată, pentru care a trebuit solicitată ambulanța.
Potrivit declarațiilor Comitetului, în Lituania refugiații au fost duși la interogatorii, în timpul cărora nu li s-a dat apă. Mai mult decât atât, înșiși imigranții i-au acuzat pe ofițerii Serviciului Pazei Frontierei de Stat din cadrul MAI al Lituaniei de faptul că au fost bătuți, demonstrând „echimoze și vânătăi pe diverse părți ale corpului”. Refugiații au declarat că au fost expediați pe teritoriul Belarusului sub amenințarea armelor.
Internaţional
Belarusul își concentrează trupe suplimentare la frontiera cu Lituania
Acest incident a fost comparat de Alexander Lukașenko cu modelul de comportament al fasciștilor, care în anul de ocupație trimiteau populația pașnică să meargă în atac în fața lor. „Exact așa 26 de oameni au fost fugăriți peste graniță”, a spus el, adăugând că motivul invaziei imigranților în Europa au fost acțiunile militare în mai multe regiuni estice. - I-au nimicit pe Muammar Gaddafi, Saddam Hussein. Războiul mai continuă în Libia și Siria. Au distrus Irakul – una dintre cele mai bogate țări. Au devastat Afganistanul. Cu ce scop? Democrația adusă sub aripa avioanelor de vânătoare? Niciun fel de democrație. Și oamenii fug de război, salvându-și copiii, pentru a obține undeva o bucată de pâine și a-i hrăni. Voi doar i-ați chemat acolo, de ce atunci, ca naziști, îi alungați de acolo? "

Siguranța imigranților este în pericol

Între timp, Ministerul Afacerilor Interne al Lituaniei susține că angajații serviciului de frontieră lituanian au dreptul să aplice forța împotriva imigranților ilegali. Agenția Baltnews face referire la ministrul de Interne Agne Bilotaite, potrivit căreia aplicarea „forței fizice și psihologice” ar putea garanta că imigranții ilegali vor deveni „ascultători” și poate ajuta la prevenirea comiterii încălcărilor de către aceștia.
Încălcări și nesupunere autoritățile din Lituania numesc probabil revolta refugiaților din satul Rudninkai, când poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea indignată de condițiile proaste de întreținere din lagărul temporar. Scandalul a fost comentat de postul TV Euronews.
„Imigranții ilegalii afirmă că în țara lor de origine era mai bine, refuză să consume mâncarea care li se oferă să bea apa de o culoare stranie. Motivul revoltei, potrivit autorităților locale, a fost inundarea corturilor din cauza ploii”, a spus canalul.
Ce îi așteaptă pe imigranți după această acțiune, nu se știe. Un alt reprezentant al Ministerului lituanian al Afacerilor Interne, Lina Laurinaite-Grigene, consideră că țara poate trimite imigranți înapoi - și această decizie este permisă de dreptul internațional.
Internaţional
Charles Michel: Noile sancțiuni, un semnal de sprijin poporului belarus
Organizațiile internaționale nu sunt însă de acord cu acest punct de vedere. Purtătorul de cuvânt al Crucii Roșii Egle Samukhovayte afirmă că „ar putea fi pusă în pericol siguranța imigranților”. Ea își argumentează afirmațiile prin statistici oficiale, potrivit cărora un sfert dintre imigranți sunt copii minori, adică o categorie de refugiați deosebit de vulnerabilă. Din aceste considerente, trimiterea imigranților acasă este contrară Convenției privind statutul refugiaților și Cartei UE a drepturilor fundamentale ale omului.
Sputnik a analizat cele două documente: acțiunile Lituaniei pot fi puse la îndoială, de exemplu, din cauza articolului 33 din Convenția privind statutul refugiaților, care interzice expulzarea sau întoarcerea forțată a imigranților.
În ceea ce ține de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, deja preambulul documentului proclamă demnitatea umană și libertatea drept principale valori ale UE. Personalitatea umană este considerată centrul activității Uniunii Europene, conform Cartei, de aceea țările UE trebui să încerce să creeze un „spațiu de libertate, securitate și justiție”.

„Este închisoare sau tabără?”

Un spațiu de libertate și securitate la frontieră nu a văzut nici inspectorul parlamentar pentru drepturile omului din Lituania, Vytautas Valentinavičius. El a publicat pe pagina sa de Facebook, pe 6 august, un raport privind monitorizarea nocturnă la frontiera belarus-lituaniană și l-a numit „una dintre cele mai dificile nopți din viață”.
Activistul pentru drepturile omului a descris modul în care imigranții ilegali sunt întorși în Belarus. Potrivit acestuia, imigranții rugau să fie lăsați să intre și mergeau spre Lituania chiar fără a ține seama de câinii cu ajutorul cărora grănicerii îi alungau pe refugiați. Valentinavičius i-a comparat pe imigranți cu niște ostatici.
Este de remarcat că chiar și presa occidentală, acuzându-l pe Lukașenko de situația creată în reportajul de la frontieră, nu poate să nu menționeze „atitudinea dură față de imigranții veniți în țară”. Anume așa o formulare utilizează New York Times și îl citează pe unul dintre imigranți, irakianul Birhat de 28 de ani, care locuiește într-un cort al Armatei și îi întreabă pe jurnaliști: „Aceasta este închisoare sau tabără?” Mulți imigranți sunt „îngrijorați de viitorul lor”, notează New York Times.
France 24 informează de asemenea despre condițiile dificile în care sunt nevoiți să trăiască refugiații. Publicația prezintă un fragment din interviul cu un imigrant din Irak, Amir Taher Mohammed.
„Cum este posibil să dormim în corturi ude, cum este posibil să mâncăm doar o dată pe zi? Aici suntem tratați ca niște animale!” le-a declarat Mohammed reporterilor.
Iar sursele media însele concluzionează: indiferent cine este învinuit de criza migrației, Lituania nu poate trata oamenii simpli ca pe niște criminali.