CHIȘINĂU, 6 aug - Sputnik. Guvernul Gavrilița a fost votat de către parlametari. Noua componență a Executivului a fost votată de fracțiunea PAS, cu votul a 61 de deputați. Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR”, dar și fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu au votat pentru Guvernul Gavrilița.
„Ne dorim peste patru ani să avem o țară prosperă. (...) Vom lucra împreună ca să obținem aceste deziderate. Chiar săptămâna viitoare vom avea primele ședințe de Guvern. Știm ce avem de făcut, sarcina este clară. (...) Știm că nu va fi ușor, dar știm că ne vom isprăvi. Vom veni în Parlament cu legi bune și vom lucra împreună cu dumneavoastră”, a declarat Natalia Gavrilița înainte de a se vota echipa sa guvernamentală.
Precizăm că în cadrul ședinței extraordinare a Parlamentului, Natalia Gavriliță a prezentat de la tribună programul de guvernare. Printre obiectivele de bază ale guvernului propus de Gavriliță se numără ”curățarea” instituțiilor, statului, reducerea sărăciei, creșterea pensiilor, dar și atragerea investițiilor.
Membrii Cabinetului de Miniștri condus de Natalia Gavrilița:
1.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene: Nicu Popescu (fost ministru de Externe în Guvernul Sandu)2.
Ministerul Afacerilor Interne: Ana Revenco (consilieră a președintei Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale, Secretar al Consiliului Suprem de Securitate).3.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare: Viorel Gherciu.4.
Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Andrei Spânu.5.
Ministerul Mediului: Iuliana Cantaragiu.6.
Ministerul Apărării: Anatolie Nosatâi (fost șef al Direcției operații al Marelui Stat Major al Armatei Naționale).7.
Ministerul Economiei: Sergiu Gaibu.8.
Ministerul Educației și Cercetării: Anatolie Topală (secretarul general al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării).9.
Ministerul Culturii: Sergiu Prodan.10.
Ministerul Finanțelor: Dumitru Budianschi.11.
Ministerul Justiției: Sergiu Litvinenco (deputat PAS).12.
Ministerul Sănătății: Ala Nemerenco (consiliera președintei Republicii Moldova în domeniul sănătății).13.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale: Marcel Spătari.Natalia Gavrilița a mai fost anterior desemnată în calitate de candidat la funcția de premier, dar nu a primit votul de încredere
Amintim că președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier și în luna ianuarie a anului curent. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița. Atunci PAS a declarat că nu a votat pentru Gavrilița pentru a se putea declanșa alegerile anticipate.
În cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care au făcut parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată avea atunci 54 de deputați. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcție de premier, și anume pe fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.
În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc.
Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional, iar ulterior, Grosu trebuia să-și prezinte garnitura guvernamentală, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel că nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern s-a considerat consumată.
Ulterior, Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care a justificat dizolvarea Parlamentului, iar la sfârșitul lunii aprilie președintele Maia Sandu a semnat un decret privind dizolvarea Legislativului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate - 11 iulie.
Astfel, în data de 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Alegătorii au ales între 23 de concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.
Conform rezultatelor finale, Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat 52,8% din voturi – cel mai mare scor obținut de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Astfel, în noul Legislativ, PAS are 63 de mandate, BECS - 32 de mandate, dintre care 22 PSRM și 10 PCRM, iar Partidul ȘOR - 6 mandate.