Criză în politica UE: de la proiecte de proporții, la un „trio asociat”

Strategia învechită și resursele financiare modeste sunt principalii factori pentru care Parteneriatul Estic a devenit un model cu o eficiență scăzută de integrare, consideră mediul de experți.

Danara Kurmanova
Inițiativa UE “Parteneriatul Estic” este în febră. Belarusul și-a suspendat participarea în program. Și Azerbaidjanul a devenit rece față de ideea integrării europene. În Armenia diverse forțe politice se pronunță pentru o cooperare mai strânsă cu Rusia. Pentru a mobiliza ceilalți participanți, a fost înființat “Trio Asociat”, din care fac parte Ucraina, Georgia și Moldova. De ce Uniunea Europeană își pierde pozițiile într-un șir de state din fosta URSS? Aflați în analiza Sputnik.

Europa a subapreciat țările din fosta URSS

De la bun început “Parteneriatul Estic” era orientat spre o dezvoltare a relațiilor cu șase republici ex-sovietice: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.

În mod vădit, astăzi statele ex-sovietice își pierd interesul față de “Parteneriatul Estic” pentru că sensul inițiativei a fost perceput eronat de la bun început, consideră cercetătorul Institutului Economiei Mondiale și al Relațiilor Internaționale al Academiei de Științe din Rusia, Dmitri Ofițerov-Belski.

“Parteneriatul nu a fost niciodată un punct de trecere în UE”, susține el. – E doar o formulă instituționalizată de cooperare cu Europa. Totodată, relațiile Belarusului cu Occidentul sunt tensionate acum. Minskul și-a suspendat calitatea de membru în cadrul proiectului, în replică la sancțiunile Uniunii Europene. Cu Azerbaidjanul, la fel, europenii au anumite neînțelegeri. Problema nu e atât în Karabah, cât în modul general de a înțelege democrația”.

În anul 2019, liderul azer Ilham Aliev a declarat că pașii următori în direcția integrării europene nu au niciun rost. Mai mult decât atât, aceștia „nu vor avea niciun rezultat”.

“Iar vecina Armenia se simte confortabil în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice, îi convine cooperarea cu Rusia”, explică Ofițerov-Belski.

Proiectul planificat de Uniunea Europeană, care cuprindea șase state s-a redus până la trei. E un indicator al unei crize, afirmă expertul.

“Totodată, UE miza pe faptul că statele din fosta URSS vor urma direcția spre democratizare. Cu toate acestea, Moldova era condusă de coruptul Vladimir Plahotniuc, fapt care a lovit în principiile proiectului. Europa a fost nevoită să se confrunte cu o realitate crudă: spațiul post-sovietic nu e un Lego, din care poți asambla orice”, a adăugat specialistul.

Un alt motiv al diminuării interesului față de “Parteneriatul Estic” a devenit aspectul financiar. Potrivit Comisiei Europene, bugetul programului de vecinătate al UE pentru 16 state-partenere a constituit între 2014-2020 în jur de 15,4 miliarde euro, adică aproximativ 0,9 milioane pe fiecare țară.

“Pentru niște idei ambițioase acești bani nu sunt suficienți”, spune Ofițerov-Belski. – Iar țări, precum Georgia, Ucraina și Moldova mizau pe o susținere financiară din partea UE”.

Un instrument împotriva Rusiei

“Trio asociat” declară că scopul lui este accelerarea aderării Georgiei, Ucrainei și Moldovei la UE. O astfel de poziție este destul de logică, consideră expertul politic, directorul Organizației Internaționale de Monitorizare CIS-EM Stanislav Bîșok.

“Cu toate acestea trebuie să remarcăm că aceste țări au în comun niște probleme teritoriale nerezolvate: Georgia are Oseția de Sud și Abhazia, Ucraina – Crimeea și Donbasul, iar Moldova - Transnistria”, menționează specialistul.

Atât „Parteneriatul Estic”, cât și Trio Asociat pot fi considerate proiecte îndreptate împotriva Rusiei, consideră economistul Mihail Hazin. “Integrarea europeană e doar un slogan, fapt care se observă bine în țările baltice”, declară el.

Tranzitul mărfurilor din Rusia și Belarus, fiind cel mai important sector al economiei pentru Lituania, Letonia și Estonia, s-a redus considerabil, odată ce Moscova și Minskul au decis să renunțe la porturile statelor neprietenoase.

“Statele care considerau că sunt chemate în așa-numita familie europeană au avut de suferit, în cele din urmă, de pe urma acțiunilor UE. Pentru că aceste acțiuni nu au fost îndreptate spre binele acestor țări, ci împotriva Rusiei”, a explicat Hazin.

Organizatorii „Parteneriatului Estic” neagă că ar fi dirijați de niște sentimente antirusești. Însă e suficient să ne amintim de afirmațiile ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, după o vizită recentă a reprezentanților Trioului Asociat la Bruxelles. Diplomatul a apreciat pozitiv “încetarea dialogului la cel mai înalt nivel între Uniunea Europeană și Rusia” în cadrul politicii sancțiunilor.

Totodată, calitatea de membru în Trio Asociat nu a adus, deocamdată, niciun beneficiu Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Orice parteneriat presupune o ajutorare reciprocă operativă în situații de criză, iar guvernele celor trei state s-au adresat pe 31 mai UE cu rugămintea de a oferi vaccinuri împotriva coronavirusului.

Un proiect nou cu mecanisme vechi

Multe dintre formulările din memorandumul de creare a Trioului sunt lipsite de orice claritate – nu există niciun cuvânt despre pașii reali, doar slogane precum “calea dezvoltării democratice și construcția unor state prospere”. În esență, Trioul Asociat reprezintă un manifest, spune Stanislav Bîșok, iar astfel de documente nu au nevoie de niște detalii clar formulate. Potrivit expertului, structura Trioului amintește de Grupul de la Vișegrad, care reunește Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria în problemele de integrare în UE. Cu toate acestea, declarația Grupului de la Vișegrad a fost semnată în 1991, iar de atunci au trecut 30 de ani.

Uniunea Europeană resimte o criză de noi modele de cooperare cu țările ex-sovietice, consideră Dmitri Ofițerov-Belski. Chiar și recenta aprobare de către Consiliul UE a semnării unor acorduri cu privire la un spațiu aerian comun cu Ucraina și Armenia nu reprezintă un pas serios spre integrare. Un spațiu aerian comun presupune deschiderea pieței transporturilor de pasageri, mărfuri și servicii poștale, fiind doar o formă minima a cooperării, spune expertul. “Europa nu a făcut nimic pentru a normaliza situația în Karabah, iată de ce în mod firesc Armenia nu are niciun fel de ambiții europene”, a conchis el. UE avea nevoie, pur și simplu, de un pas pentru a-și asigura o reputație în Caucazul de Sud”.