MOSCOVA, 21 iun – Sputnik, Natalia Dembinskaia. O astfel de inflație în SUA nu a existat de pe timpul crizei financiare globale din 2008. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare refuză să înăsprească politica monetară. Deutsche Bank a avertizat deja: inacțiunea va avea consecințe proaste. Această bombă cu un efect întârziat amenință întreaga economie a lumii.
Accelerarea inflației
În luna mai inflația în SUA a crescut până la cinci procente în termeni anuali. Indicele de bază a prețurilor de consum, cu excepția mărfurilor volatile, cum ar fi resursele energetice și produsele alimentare, a crescut cu 3,8 la sută, comparativ cu anul trecut – un nivel maxim din iunie 1992. S-a scumpit totul – automobilele, tehnica, mobila, biletele la cursele aeriene, îmbrăcăminte, produsele alimentare.
Economiștii Băncii Mondiale susțin că majoritatea statelor, care aplică țintirea direct a inflației (inclusiv Rusia) nu au motive de îngrijorare: indicatorul va putea reveni, inclusiv în intervalul țintă.
Cu toate acestea, în SUA situația este diferită. Sistemul Rezervei Federale nu întreprinde nimic. În luna martie, șeful Rezervei, Jerome Powell, a declarat că nu vede nicio problemă în creșterea temporară a țintei de două la sută.
Cauzele creșterii accelerate a prețurilor de consum sunt evidente. De la începutul pandemiei, autoritățile americane au cheltuit pentru măsurile anticriză de la șase la nouă trilioane de dolari, tiparul de bani lucrând la turații maxime. Odată cu venirea lui Joe Biden, economia țării a mai obținut aproximativ două trilioane. E vorba de un pachet gigantic de măsuri stimulatorii, preponderent în sfera social.
Datorii imense și un dolar slab
Cantitatea mare de bani a sporit datoria de stat cu un sfert. Acum această cifră depășește 28 de trilioane de dolari (aproximativ 130 la sută din PIB).
Economiștii au avertizat că noile injecții în economie ar putea avea efecte negative. Va crește povara bugetară, vor crește prețurilor, din cauza surplusului de bancnote, nesusținute de o creștere corespunzătoare a producției.
Riscul inflaționist este, de asemenea, agravat de cererea amânată a consumatorilor pe fondul unui nivel ridicat de economii în exces. În pandemie, consumatorii americani au acumulat 1,6 trilioane de dolari, pe care încep să le cheltuie.
Un flux puternic și proaspăt de bancnote a lovit moneda americană. Dolarul se depreciază, devenind tot mai puțin atrăgător pentru investitori. În anul 2020, în raport cu euro, valoarea acestuia a scăzut de la 0,8934 la 0,8149, aproximativ cu nouă la sută. În anul 2021 ar putea să coboare cu alte 5-7 la sută.
Un alt factor este presiunea bugetară fără precedent. În anul financiar 2020 deficitul acestuia a ajuns la 16,2 la sută (3,1 trilioane de dolari), e un nivel maxim din 1945, când guvernul a alocat mijloace colosale pentru operațiuni militare de amploare.
Bula umflată
Cu toate acestea, Rezerva Federală nu intenționează să majoreze ratele de bază sau să reducă programul de achiziționare a activelor, atât timp cât nu va observa un “progres semnificativ” în atingerea obiectivelor economice, în special, restabilirea pieței muncii.
Această încredere excesivă în propriile forțe și lipsa de acțiuni ridică multe semne de întrebare.
“E nevoie de un plan clar de luptă. Persoanele care determină politica bugetar-fiscală trebuie să înțeleagă cine va fi afectat de deciziile lor. Peste 87 la sută din americani devin tot mai îngrijorați de creșterea prețurilor. Domnul Powell trebuie să recunoască saltul brusc al inflației și să înceteze să ignore această problemă, de parcă ar fi o turbulență temporară”, a declarat senatorul Rick Scott.
Economiștii atrag agenția la faptul că Rezerva Federală neagă în totalitate și o altă tendință îngrijorătoare – formarea unei bule globale pe piața de valori. Susținând rate de bază extrem de mici și continuând să majoreze balanța cu 120 de miliarde de dolari pe lună, în timp ce valoarea acțiunilor au ajuns la niveluri istorice maxime, Rezerva Federală riscă să supraîncălzească piața.
“Autoritatea de reglementare doar sporește șansele unei căderi dure e economiei și în cele din urmă va fi nevoită să înăsprească politica monetar-creditară, pentru a atinge nivelul țintă al inflației”, menționează Desmond Lachman, analistul Institutul American de Întreprinderi.
Vor suferi cei slabi
Toate acestea vor afecta nu doar pe americani, ci întreaga lume, avertizează analiștii Deutsche Bank. “Ignorarea inflației în SUA menține economia globală pe o bombă cu un efect întârziat. Urmările vor fi catastrofale, în special pentru păturile cele mai vulnerabile ale societății”, explică economistul principal al băncii, David Folkerts-Landau.
Experții din Germania presupun că inflația se va păstra și în următorii ani, provocând o posibilă criză în 2023. Potrivit lor, vor avea de suferit, în primul rând, țările în curs de dezvoltare. Devalorizarea banilor în cele mai avansate economii sporește așteptările investitorilor în ceea ce privește majorarea ratelor de bază. Acest lucru contribuie la profitabilitatea obligațiunilor de stat, ceea ce duce la o scumpire tot mai mare a împrumuturilor.
În acest fel, constată economiștii, începutul unei refaceri economice pentru piețele în curs de dezvoltare se va transforma dintr-un factor pozitiv, într-o amenințare: așa în Africa de Sud și Brazilia, costul împrumuturilor a ajuns la un nivel periculos. Acolo finanțele de stat sunt și așa destul de instabile.
“Aceste țări ar trebui să se preocupe mai mult de inflația din SUA decât de propia inflație, susțin specialiștii S&P Global Ratings.
În timpul pandemiei statele bogate s-au împrumutat cu rate foarte mici, spre deosebire de cele în curs de dezvoltare.
Așa Egiptul urmează în acest an să-și refinanțeze datoria, echivalentă cu 38 la sută din PIB, și costul de deservire a creditului cu 12,1 la sută. Pentru Ghana rata e și mai mare – 15 la sută. Cu probleme similare se confruntă Brazilia, unde Banca Centrală de două ori din ianuarie a majorat ratele de bază, pentru a ușura presiunea prețurilor.
Potrivit lui William Jackson din Capital Economics, Brazilia reprezintă cel mai vădit exemplu cum inflația și creșterea profitabilității amenință stabilitatea economică. “Acest lucru a dus la o reducere a finanțelor de stat și la o creștere a ratelor de bază de către Banca Centrală, care alimentează cheltuielile pentru deservirea datoriei”, subliniază analistul.
Situația este salvată de faptul că Brazilia, Africa de Sud și India mizează mai mult pe creditori interni, decât străini. Acest lucru reduce din vulnerabilități în cazul influxului de capital.
În acest sens, Rusia este mai mult decât stabile: cota nerezidenților în obligațiunile de stat este foarte mica. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, în mai acest indicator era de zece la sută (în aprilie – 19,7). Printre deținătorii obligațiunilor de stat peste 80 la sută sunt investitorii autohtoni, cum ar fi băncile și fondurile de pensii. Nerezidenții sunt subsidiarele de peste hotare a marilor bănci rusești. Acest lucru protejează atât de riscurile sancțiunilor, cât și cele inflaționiste.