BUCUREŞTI, 6 iun – Sputnik. Un proiect de răspuns din partea Belarusului la sancțiunile introduse de UE este deja pregătit, dar ţara speră că Occidentul va renunța la ideea sancționării acesteia, a declarat sâmbătă, 5 iunie, premierul belarus Roman Golovchenko pentru postul de televiziune Belarus 1.
„Sperăm că «capetele înfierbântate» se vor calma și se vor gândi, printre altele, la interesele companiilor lor în Belarus [...]. Suntem pentru pace în regiune, pentru o politică a bunei vecinătăţi, dorim să stabilim relații de parteneriat egal. Am făcut tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv. Dar când vine vorba de daunele aduse afacerilor noastre, avem dreptul să le compensăm. Este pregătit un set de măsuri care trebuie să răspundă sancțiunilor”, a declarat premierul, citat de Sputnik.
Care poate fi răspunsul Belarusului
În special, Belarusul poate renunța la tehnologiile europene și americane în favoarea tehnologiilor rusești și asiatice și poate impune restricții asupra produselor de consum occidentale cotidiene, potrivit lui Golovchenko.
„Numai China poate înlocui 90% din tehnologiile europene și americane. În plus, există tehnologii rusești, care se dezvoltă activ”, a adăugat acesta.
Premierul a estimat că prejudiciul adus Minskului prin sancțiunile financiare și comerciale din partea Occidentului nu ar depăși 3% din PIB-ul național. „Dar nu vom accepta să tăcem și să așteptăm să ne fie făcută această pagubă”, a adăugat Golovchenko.
Sancțiuni din partea UE
Pe 4 iunie, UE a interzis oficial avioanelor din Belarus să folosească spațiul aerian și aeroporturile UE din 5 iunie și a recomandat ca avioanele europene să evite spaţiul aerian deasupra Belarusului.
Interdicția nu se aplică zborurilor umanitare, precum și aterizărilor și zborurilor de urgență. Această măsură face parte din sancțiunile economice împotriva Belarusului în urma aterizării neașteptate a unui avion Ryanair la Minsk pe 23 mai.
După adoptarea sancțiunilor împotriva Minsk, Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA) a solicitat Agenției Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) să nu confunde politica cu problemele de siguranță a aviației. „Siguranța aviației nu trebuie să fie niciodată politizată”, a declarat președintele IATA, Willie Walsh, într-un comunicat.
Incidentul legat de zborul Ryanair
Pe 23 mai, avionul Boeing 737-800 al companiei aeriene low-cost Ryanair, care se afla pe ruta FR4978 Atena-Vilnius, a aterizat de urgență la Minsk în urma unei amenințări cu bombă. Un MiG-29 a decolat pentru a escorta avionul. Potrivit comandantului forțelor aeriene ale țării, Igor Goloub, avionul de vânătoare a trebuit să ajute avionul să urmeze coridorul aerian pus la dispoziția sa și să comunice cu controlorii de trafic aerian în cazul unei explozii la bord.
Amenințarea cu bomba s-a dovedit a fi una falsă după aterizare. În timpul unui control de identitate, doi pasageri, belarusul Roman Protassevich și o rusoaică, Sofia Sapega, au fost arestați. Protassevich este creatorul unui canal de Telegram considerat „extremist” de Minsk. Acesta a fost căutat de instanțele din țara sa în contextul mai multor anchete penale.
Bruxelles-ul l-a acuzat Minsk că a deturnat avionul. Potrivit Belarusului, echipajul a decis să aterizeze la Minsk fără constrângeri, cu doar două minute de zbor rămase până la Vilnius.
„Nu a putut urma recomandarea controlorilor de trafic aerian, două minute mai târziu ar fi părăsit spațiul aerian deasupra Belarusului către Lituania, iar acest lucru ar fi devenit o problemă pentru serviciul aerian lituanian – o bombă suspectată la bord care putea exploda deasupra Vilnius”, a precizat Goloub.
Pe 27 mai, Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) a decis să lanseze o anchetă pentru a stabili circumstanțele incidentului.