BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Dacă se așteaptă cineva ca Diana Șoșoacă să nu riposteze după ce a fost atacată, se înșală! Aceasta e valabil chiar și pentru conducerea Senatului, Biroul Permanent, care, prin Hotărârea nr. 13 din 26 aprilie 2021, au decis să o sancționeze. Și nu oricum, ci apelând la cea mai drastică sancțiune din Regulament!
De ce au făcut asta? O spun direct mulți observatori: pentru că adevărul supără, iar curajul arde ca fierul roșu în zilele noastre!
Dar senatoarea a reacționat imediat – și a trimis o ”Contestație” către același Birou Permanent al Senatului prin care, făcând referiri la Constituție și la Regulamentul Senatului, consideră decizia de sancționare ”neconstituțională, nelegală și netemeinică, adoptată cu încălcarea dispozițiilor legale și depășirea atribuțiilor, precum și a cadrului constituțional”.
Senatoarea avocat expune mai multe motive, chiar 11 la număr, dintre care spicuim mai multe argumente. Precizez că documentul integral în găsiți la finalul textului.
În primul rând, cu privire la legalitatea actului, sesizarea grupului PNL ”nu îndeplinește condițiile art. 211 alin.1 teza a II-a din Regulament” fiindcă NU este adresată Președintelui Senatului ci grupurilor parlamentare, ”cărora li se solicită să intervină pentru a stopa acțiunile subsemnatei, acțiuni constituționale și legale”.
- Biroul Permanent al Senatului și Președintele Senatului României și-au depășit atribuțiile, în condițiile în care ”s-au substituit grupurilor parlamentare, cărora le era adresată sesizarea, și au transmis sesizarea către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări”.
- senatoarea Alina Gorghiu, vicepreședinte în cadrul Biroului Permanent al Senatului, ”prin atitudinea și metodele adoptate a condus la premiza întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, dar și trafic de influență, pentru a obține cea mai drastică sancțiune din istoria Parlamentului post-decembrist, sancțiune aplicată pentru opinii și declarații politice, exceptate de la răspundere”.
În al doilea rând, nu au fost respectate etapele sancțiunilor dispuse de Legea 96/2006 prevăzute de art. 52 și 53, aplicându-se direct cea mai dură sancțiune, fapt fără precedent, în condițiile în care, în legislatura anterioară senatorii USR ”nu au fost niciodată supuși celei mai dure sancțiuni, în condițiile în care aceștia provocau scandal de fiecare dată în Plen, Comisii de specialitate, întrerupând ședințele Plenului și Comisiilor cu urlete, tăvăliri pe jos, injurii și acuzații grave la adresa celorlalți parlamentari, boxe prin care răsuna muzica etc.
În al treilea rând, faptele invocate ”nu sunt individualizate și nu sunt probate, fiind prezentate cu titlu general: ”limbaj homofob, xenofob și extremist”, neexistând nici măcar un exemplu oferit, mai mult nu sunt prezentate datele la care s-au petrecut aceste fapte”.
- Comisia juridică, de disciplină, numiri, incompatibilități și validări și-a depășit atribuțiile, acuză Diana Șoșoacă, subliniind că ”deși funcționează ca o veritabilă instanță de judecată și ar trebui să fie imparțială și echidistantă, interesată de decelarea adevărului și stabilirea circumstanțelor corecte, complinește lipsurile sesizării”, Comisia se substituie reclamantului și, ”ca într-o veritabilă dictatură, folosind metode comunistoide de tristă amintire, întocmește un raport în care, de la sine putere, menționează date și discursuri ale subsemnatei, care, potrivit Constituției României, sunt încadrate ca declarații și opinii politice, apărate de IMUNITATEA PARLAMENTARĂ”.
- Comisia de disciplină se ”subrogă reclamantului și îi complinește lipsurile sesizării, căutând ea însăși dovezi pentru susținerea acuzațiilor”.
În al patrulea rând, raportul Comisiei conține „dezinformări și minciuni la adresa subsemnatei, mai ales raportat la problema măștii de protecție”.
- ”Subsemnata dețin adeverință medicală prin care sunt exceptată de la purtatul măștii de protecție, adeverință care a fost înmânată, la cererea dnei Senator Scântei Iulia, în cadrul Comisiei de validare a mandatelor parlamentarilor din decembrie 2020, și care a fost făcută publică de către angajații parlamentului și dna Senator, imediat după înmânare”.
- Acest fapt a dus la ”încălcarea dispozițiilor GDPR și a Lg. 46/2003 cu privire la drepturile pacientului, cu privire la confidențialitatea datelor și stării de sănătate a persoanei”,
- ”Minciunile cu privire la faptul că nu se știa de adeverința subsemnatei nu au suport și fundament”.
- Membrii Comisiei au denotat o ”crasă incultură juridică, neștiind nici măcar dispozițiile legale cu privire la mască, Ordin 874/81/2020 care menționează că masca trebuie să acopere nasul și gura, condiții îndeplinite de masca subsemnatei, deși sunt exceptată de la purtatul măștii”.
- Deși nu este entitate cu astfel de atribuții, ”Comisia și-a depășit atribuțiile și a votat conformitatea unei măști, în condițiile în care măștile din Parlamentul României sunt neconforme, iar Comisia nu are astfel de atribuții”.
- Diana Șoșoacă precizează că purta o mască din plastic, care se comercializează în România și care, atenție – ”este purtată de nenumărați parlamentari, neexistând în lege dispoziții clare, specifice pentru identificarea conformității unei măști de protecție în afara specificației ”să acopere nasul și gura”!„
În al cincilea rând, sunt prezentate extrase din declarațiile politice ale senatoarei, ”exceptate de la răspundere conform art. 72 din Constituție și, culmea neștiinței juridice, mi se reproșează faptul că adresez întrebări și că reprezint cetățenii care îmi solicită să obțin informații de interes general, național, mai ales cu privire la sănătatea poporului român, obligație a parlamentarului român„.
- Cu privire la întrebările și interpelările sale, Diana Șoșoacă prezintă și motivarea Deciziei 629/09.10.2018, care stă în apărarea sa.
În al șaselea rând, cu privire la ivermectină, ”având în vedere că în alte țări aceasta este folosită în tratarea sars-cov-2, Comisia își arogă atribuții pe care nu le are, având în vedere că informațiile cu privire la ivermectină au apărut din partea medicilor”
- Acest aspect nu intră sub incidența atribuțiilor Comisiei, ”întrebările fiind adresate de subsemnata tocmai pentru că la acel moment acest medicament suscita un deosebit interes, iar oficialitățile refuzau să ia în considerare aceste aspecte”.
- În documentul integral, prezentat la finalul articolului, veți găsi multe date despre aspectele legate de ivermectină, toate prezentate de oameni de specialitate.
În al șaptelea rând, ”cu privire la dreptul la liberă exprimare și dreptul la opinie, drepturi constituționale, invoc Hotărârea CEDO - Cazul Morice contra Franței (Cererea nr. 29369/10), având în vedere că subsemnata sunt și avocat, iar motivarea CEDO în acest caz prezintă similarități cu situația subsemnatei în calitate de Senator al României, mai ales raportat la considerentele Curții Constituționale prezentate anterior, CONSIDERENTELE PREZENTEI DECIZII FIIND APLICABILE PENTRU IDENTITATE DE RAȚIUNE ȘI ÎN CAZUL SUBSEMNATEI”, scrie senatoarea.
- Din motivare reținem că ”În cadrul misiunii şi a obligaţiilor sale profesionale de a apăra drepturile şi interesele clientului său, avocatul joacă de asemenea un rol esenţial în administrarea echitabilă a justiţiei”.
- În comentariul Cartei principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE, rolul avocatului este definit la punctul 6 după cum urmează: „un avocat, indiferent dacă acţionează pentru o persoană fizică, o persoană juridică sau pentru stat, are misiunea de a asista şi de a reprezenta în mod fidel clientul său, de a acţiona asemeni unui profesionist respectat de terţi şi de a fi un actor indispensabil pentru buna administrare a justiţiei.
- Întrunind toate aceste aspecte, avocatul, servind cu bună credință interesele clientului său şi veghind la respectarea drepturilor acestuia, îndeplineşte, de asemenea, o funcţie socială, aceea de a preveni şi a evita conflictele, de a veghea la soluţionarea acestora în conformitate cu principiile recunoscute ale legislaţiei civile, publice sau penale, pentru a facilita evoluţia dreptului, precum şi pentru a ocroti libertatea, justiţia şi statul de drept”.
- În context, Diana Șoșoacă apreciază că Biroul Permanent trebuie să analizeze ”ingerința împotriva căreia a fost depusă reclamația ținând cont de speță în ansamblul ei și să stabilească dacă a fost „proporțională cu scopul legitim urmărit” și dacă temeiurile prezentate de reclamant pentru justificarea acesteia sunt „relevante și suficiente” …
- Pentru a face acest lucru, Biroul Permanent „trebuie să fie convins că partidul în cauză și Comisia de disciplină au aplicat standarde conforme principiilor prevăzute în Articolul 10 CEDO și, mai mult decât atât, că ele s-au bazat pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante, ceea ce nu s-a realizat”.
- Sancțiunea aplicată împotriva sa prezintă un ”PRECEDENT EXTREM DE PERICULOS, DÂND POSIBILITATEA ÎNCĂLCĂRII FLAGRANTE A PRINCIPIILOR CONSTITUȚIONALE ȘI CEDO CU PRIVIRE LA DREPTUL LA LIBERĂ EXPRIMARE ȘI LA OPINIE, PRECUM ȘI ART. 72 CU PRIVIRE LA IMUNITATEA PARLAMENTARĂ, PENTRU DECLARAȚII ȘI OPINII POLITICE NICIUN PARLAMENTAR NEPUTÂND FI TRAS LA RĂSPUNDERE”.
- Acest precedent ”VA CREA PREMIZA SANCȚIONĂRII ABUZIVE, DISCREȚIONARE ȘI DICTATORIALE A ORICĂRUI POLITICIAN CARE VA AVEA CURAJUL SĂ ÎȘI EXERCITE PREROGATIVELE CONSTITUȚIONALE, FIIND FOLOSITĂ CA METODĂ DE RĂZBUNARE ȘI CU SCOPUL DE A ANULA DREPTUL LA LIBERĂ EXPRIMARE ȘI LA OPINIE, PRECUM ȘI LA A ANULA EXERCITAREA OBLIGAȚIILOR CU PRIVIRE LA DECLARAȚII POLITICE ȘI LA ADRESAREA DE ÎNTREBĂRI ȘI INTERPELĂRI”.
În al optulea rând, cu privire la ședința din data de 13.04.2021 organizată de Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ”când subsemnata am fost invitată pentru a discuta așa-zisa sesizare a grupului parlamentar PNL cu privire la presupuse abateri de la deontologia parlamentară, sunt de făcut câteva mențiuni care aduc atingere întregului raport, întrucât a fost întocmit cu încălcarea normelor deontologice parlamentare, juridice și constituționale, astfel că invoc NULITATEA ABSOLUTĂ A RAPORTULUI COMISIEI!”
- Diana Șoșoacă o acuză pe Alina Gorghiu că ”a inițiat o adevărată campanie mediatică prin care s-a desfășurat un veritabil proces cu privire la sesizarea acesteia și a grupului parlamentar PNL, astfel că toate acuzațiile cu privire la subsemnata s-au judecat în public și nu într-un cadru instituționalizat, încălcându-se grav principiul prezumției nevinovăției, precum și dreptul la apărare și un proces echitabil, chiar dacă vorbim de o ”judecată” în cadrul unei Comisii a Senatului, dar cu atât mai mult, aceste principii ar trebui respectate în condițiile în care Parlamentul României este legislativul, prima instituție care ar trebui să le respecte, nu să le încalce”.
- De asemenea, șefa Comisiei Juridice, Laura-Iulia Scântei, ”a solicitat participarea presei la ședința în care subsemnata ar fi trebuit să fiu ”linșată” politic, mediatic și personal, deși subsemnata am solicitat participarea presei, însă mi-a fost refuzată cererea, pe motiv că ar fi ședință secretă”.
- Mai mult, presa ”era poziționată în fața ușii Comisiei, astfel încât s-a exercitat un adevărat abuz emoțional, social, linșaj mediatic și atac la persoană, la comanda expresă a Senatorului Laura-Iulia Scântei”, scrie Diana Șoșoacă.
- Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ”și-a depășit atribuțiile și a votat neconformitatea unei măști, în speță a subsemnatei, încălcându-mi-se dreptul la apărare și antepronunțându-se cu privire la acuzația referitoare la mască, menționând că masca mea nu ar fi conformă și oferindu-mi-se o mască din cele existente în Senat, oferite gratuit”.
- Având în vedere aspectele reliefate, Diana Șoșoacă învederează faptul că ”subsemnata sunt egală în drepturi cu orice alt coleg Senator, nu suntem în raporturi de subordonare unii față de alții, reprezentăm prin vot popular poporul român, pentru declarații și opinii politice nu răspundem conform art. 72 Constituție, astfel că toată această mascaradă, precum și discuțiile purtate de dvs în Biroul Permanent împotriva mea, discuții care sunt publice, nu constituie altceva decât acțiuni de intimidare, amenințare, hărțuire, discreditare publică mincinoasă, încălcarea garantării independenței parlamentarului, ceea ce duce ca acțiunile întreprinse de dvs să se circumscrie unor infracțiuni prevăzute de Codul penal”.
- ”Conform art. 30 Constituție, libertatea de exprimare prin viu grai, prin scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare în public SUNT INVIOLABILE. Alin. 2 menționează CENZURA DE ORICE FEL ESTE INTERZISĂ”, scrie Șoșoacă.
- Astfel, senatoarea consideră că Președinta Comisiei juridice împreună cu membrii acesteia ”au încălcat flagrant dispozițiile art. 206 lit. a, c, d, e din Regulamentul Senatului rap. la prev. Art. 51 lit. a, b, c, d din Lg. 96/2006, astfel că solicit aplicarea art. 207 din Regulamentul Senatului și art. 52 din Lg. 96/2006”.
- ”Având în vedere starea conflictuală creată chiar de către Președinta Comisiei (…), care prin acțiunile întreprinse creează premizele unei antepronunțări, atacului la persoană, hărțuirea și amenințarea subsemnatei, instigarea la ultraj împotriva mea, abuzul mediatic, social, emoțional și fizic și defăimarea imaginii subsemnatei, era imperios necesară aplicarea SUSPENDĂRII DNEI SENATOR LAURA-IULIA SCÂNTEI DIN FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL COMISIEI JURIDICE”.
- Iar în ceea ce privește cazul său, Diana Șoșoacă arată că acesta trebuia ”ANCHETAT DE PERSOANA CARE AR FI ÎNLOCUIT-O PE ACEASTA IAR MEMBRII COMISIEI CARE AU FOST COMPLICI LA FAPTELE DESCRISE MAI SUS, FĂRĂ SĂ AIBĂ NICIUN FEL DE POZIȚIE, PERMIȚÂND ȘI TOLERÂND ACESTE ÎNCĂLCĂRI FLAGRANTE ALE LEGII ȘI CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI, TREBUIAU ÎNLOCUIȚI CU SENATORI IMPARȚIALI ȘI ECHIDISTANȚI„.
În al nouălea rând, cu privire la starea de alertă invocată, Diana Șoșoacă învederează Biroului Permanent al Senatului considerentele Curții Constituționale:
- CCR a decis în Decizia 457/2020 asupra stării de alertă, menționând că aceasta contravine exigențelor generale ale statului de drept, în forma adoptată actuală:
- ”68. În România, derogările specifice stării de urgență sunt reglementate la nivel constituțional, inclusiv sub aspectul puterilor sporite oferite executivului, adică Președintelui României, iar nu Guvernului. A „construi“ prin lege o instituție nouă - „starea de alertă“, cu un regim evident mai puțin restrictiv decât starea de urgență reglementată de legiuitorul constituant - dar care să permită eludarea cadrului constituțional care guvernează legalitatea, separația puterilor în stat, condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, contravine exigențelor generale ale statului de drept, astfel cum sunt consacrate de Constituția României.”
- În ceea ce privește obligativitatea purtării măștii, senatoarea invocă următoarele:
- ”Chiar dinaintea pandemiei actuale, la personalul medical s-au raportat numeroase reacții adverse ale purtării unei măști chirurgicale. Între 2002 și 2004 (pandemia SARS) datorită măștilor N95 numeroase cadre medicale au manifestat reacții cutanate: acnee, prurit facial (mâncărime), exantem, urticarie de contact, dermatită de contact acută”.
- ”Acum, oamenii obișnuiți acuză diverse probleme la nivelul feței după purtarea unei măști. Principala cauză o reprezintă natura ocluzivă, spațiul închis, protector, care duce la un mediu umed, cald, unde se acumulează transpirația și sebumul. Astfel se explică apariția inflamației (roșeață, durere, căldură). Persoanele cu leziuni acneice pot observa o înrăutățire a bolii”.
- Mai mult, în starea de alertă ”nu poți restrânge drepturi și libertăți mai mult decât în starea de urgență”.
În al unsprezecelea rând, senatoarea solicită BP al Senatului să aibă în vedere corespondența între ea și Comisia de disciplină, precum și motivele indicate în aceste documente:
- La data de 07.04.2021, în urma primirii unei invitații din partea Comisiei juridice cu privire la sesizarea în speță, Diana Șoșoacă a transmis un răspuns în atrage atenția asupra faptului că informarea este laconică, că nu a fost transmis documentul la care se face referire, obiectul detaliat al acestuia, dar și invitația într-un termen scurt, ”de pe o zi pe alta, încălcându-mi-se grav dreptul la apărare și posibilitatea exercitării acestuia în cunoștință de cauză și într-un termen rezonabil, precum și faptul că imediat după plen am alt program stabilit de peste o săptămâna, fiind în afara localității”.
- În aceste condiții, senatoarea a solicitat mai multe chestiuni, printre care - transmiterea documentului, adresa Biroului Permanent al Senatului, obiectul cererii, dispozițiile legale pretins a fi încălcate, dovezile pe care se întemeiază, dovada bunei-credințe a reclamanților și semnăturile acestora, stabilirea unei alte întâlniri, de comun acord, având în vedere programul tuturor senatorilor, astfel încât să mi se respecte dreptul la apărare, garantat de Constituție și CEDO.
- De asemenea, senatoarea solicita ca întâlnirea să fie publică, în prezența presei ”și a persoanelor pe care le voi aduce în apărarea subsemnatei”.
În corespondența purtată, dar și în intervenții de la tribuna Senatului, senatoarea a reclamat faptul că a devenit ”o obișnuință în Senatul României ca subsemnata să fiu supusă discriminării, hârțuirii, jignirii și acuzațiilor nefondate, doar pentru că emit opinii cu care partidele din coaliția de guvernare nu sunt de acord”.
Senatoarea a anunțat că va sesiza, pe lângă instituțiile Statului Român, instituțiile internaționale cu prerogative în apărarea drepturilor omului, ”mai ales cu privire la discriminarea subsemnatei pe criterii de religie și etnie, cu privire la exprimarea unor opinii de specialitate juridică, având în vedere că subsemnata sunt de profesie avocat, dar și cu privire la declarațiile politice pentru care niciun om politic nu poate răspunde în niciun mod, încălcarea dreptului la libera exprimare și libertatea de opinie”.
În finalul contestației, senatoarea atrage atenția că, pe lângă cele menționate cu privire la încălcarea Constituției României, consideră că sancțiunea aplicată ”raportat la motivele invocate, constituie o ingerință disproporționată în dreptul parlamentarului de a-și folosi libertatea de expresie și atribuțiile parlamentare, precum și să își îndeplinească obligațiile constituționale și legale, si nu este „necesară într-o societate democratică” în sensul Articolului 10 din Convenție”.
”Solicit anularea sancțiunii pentru motivele invocate în prezenta”, încheie senatoarea independentă Diana Iovanovici Șoșoacă.