BUCUREȘTI, 1 mai – Sputnik. Scriu aceste rânduri pentru că, într-o asemenea zi sfântă, vreau să transmit un mesaj frumos, nu unul critic. E bine să ne amintim că sunt încă oameni de mare calitate, care ne dau nădejde că România se poate reașeza pe un drum bun.
Sigur, fiecare dintre acești oameni ai speranței nu au numai părți bune – dar prin activitatea lor principală, publică, aduc speranța unei renașteri în bine.
Am scris de multe ori de Înalt Prea Sfințitul Teodosie, un adevărat focar de regăsirea a credinței manifeste – și lângă el îl voi menționa pe un ”Aaron” modern, Eugen Tănăsescu, preotul jurnalist, portavoce a Arhiepiscopiei care a ținut sus lumina credinței în obscurul cețos în care am fost ținuți în ultimul an.
Despre avocata Diana Șoșoacă am scris de nenumărate ori, evidențiind-o ca pe un fenomen unic în politică – și ca o revenire la ceea ce îmi lipsea după dispariția inegalabilului Corneliu Vadim Tudor: patriotism – credință – curaj politic. O evidențiez acum, imediat după mentorul său spiritual, ÎPS Teodosie – cel care a binecuvântat-o în aventura sa politică.
Despre Dan Chitic, prieten drag și intelectual admirabil, am scris de câte ori a trebuit să dau exemplul unui caracter de stâncă, precum Chifa – Petru: credință și curaj fără margini, dar și consecvență în bătălia unică pentru Suveranitate și pentru drepturile românilor.
În aceeași paradigmă a apărării drepturilor românilor îi adaug pe avocații Gheorghe Piperea și Ingrid Mocanu, chiar dacă între ei sunt atâtea diferențe de opinie – dar îi unește curajul de a înfrunta valul și profunda înțelegere a dreptului.
Exemple de gândire liberă și doctă, de spirit constructiv îmbinat cu stilul incitant, îi menționez pe Bogdan Duca și Constantin Gheorghe.
Lumini în întunericul jurnalismului actual, Ion Cristoiu și Răzvan Dumitrescu au dovedit că adevărații profesioniști nu pot fi învinși nici de interese patronale, nici de ”valul” opiniei majoritare manipulate.
În privința medicilor, aici sunt multe de discutat – și cred că nu contează opinia în privința pandemiei, ci felul în care și-au respectat jurământul și mai ales vocația. De aceea nu aș putea face diferența, care e mai bun, între Monica Pop, Răzvan Constantinescu și Flavia Groșan, cu bătălia lor pentru libertatea de decizie a medicului, și Mihai Craiu, în lupta lui de zi cu zi pentru viețile copiilor. La fel, miile de medici care au înclinat capul și și-au tratat pacienții în condițiile grele impuse – nu îi consider mai prejos decât cei care au ieșit curajos și au dat în vileag fapte șocante petrecute în sistem.
Și dacă e vorba de Sistem și cei care s-au opus, aici o voi evidenția pe tânăra Iosefina Pascal – despre care pot spune că este definiția vie a activistului pentru democrație. Jurnalistă talentată, investigator atent și curajos, Iosefina Pascal este o idealistă… dar nu utopică – ci a respectării drepturilor și obligațiilor de care lumea uită, le ignoră sau le încalcă.
De asemenea, artiști de mare anvergură au dat exemplu de curaj și atitudine civică - Carmen Tănase, Dan Puric, Dan Bittman sunt numai câteva exemple…
Sigur că nu-i pot omite din lista „oamenilor speranței de mai bine” pe Răzvan Savaliuc și pe cei din mica sa echipă de la LuJu – Elena Dumitrache, Valentin Busuioc și George Tărâță – ziariști excepționali, care au meritul de fi ridicat primii steagul trezirii în fața manipulărilor din pandemie.
Un rol de excepție îl au ”influencerii” – iar aici le menționez pe Oana Lovin, Monica Krueger și Simona Constantin, care au dat amplitudine unor mesaje care, fără ele, ar fi rămas prea puțin cunoscute.
Scriind, îmi dau seama că lista ar putea fi mai lungă – și aș putea adăuga magistrați, lideri de opinia, internauți etc. - dar…
… dar închei cu menționarea unui român care excelează la multe capitole: ziarist, scriitor și om de cultură, patriot, promotor al imaginii și intereselor României la mii de kilometri distanță: Dan Tomozei Dimian, sibianul care lucrează de ani de zile la Beijing, la Radio China International.
Autor al unor articole de referință, Dan Tomozei scrie un capitol unic pentru România contemporană, activitatea sa la Beijing fiind de o importanță uriașă, de care poate prea puțini își dau seama.
În același timp, scriitura lui Dan Tomozei este ascuțită ca o sabie față de nemerniciile din România – iar analizele despre ceea ce se petrece în țară - inclusiv raportat la Est, la China și Rusia – sunt de excepțională valoare.
Iată o selecție de titluri din ultima perioadă, publicate pe blogul său – și care merită citite:
- ”România USRPLUS este una a demenței generalizate, bazate pe scenarii și producții SF!” – link aici
- ”China respinge utilizarea sau amenințările cu forțele militare!” – link aici.
Dan Tomozei a transmis și un fragment în limba română de la slujba de la Biserica Ambasadei Ruse de la Beijing.
De aceste acorduri închei acest articol de mulțumire pentru cei care, într-o perioadă înecată în ceața manipulării și intereselor obscure, ne-au adus lumină în suflet și în minte.
Hristos a Înviat!