În consecință, cererea de purtători de energie crește, stimulând cotațiile. Până la sfârșitul anului, un baril Brent poate crește cu cel puțin încă zece procente. Dacă în mijlocul pandemiei, comercianții erau îngrijorați de depozitele debordante, acum situația este complet diferită. Despre cum se dezvoltă evenimentele pe piața hidrocarburilor – în materialul analistei RIA Novosti, Natalia Dembinskaia.
Nivelul pre-criză
În 2020, industria petrolieră a cunoscut mai multe valuri de declin. Și-a adus aportul un complex de factori, principalii dintre care – supraproducția în condițiile de reducere bruscă a cererii, precum și pandemia, și lockdown-ul. În martie 2020, petrolul s-a ieftinit de mai mult de două ori – până la 30 de dolari pe baril.
Cu toate acestea, la sfârșitul toamnei, testările de succes ale vaccinurilor occidentale și victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din SUA au stimulat piața. Până în ianuarie, cotațiile au atins nivelul maxim din ultimele opt luni. Creșterea a continuat pe fondul noilor decizii ale OPEC+ de a limita producția. În februarie, Brent a depășit 65 de dolari pe baril – acesta este nivelul pre-criză.
În martie, petrolul a scăzut cu nouă procente, până la 61 de dolari – în Europa a fost anunțat al treilea val de covid și un nou lockdown. Dar acest lucru nu a afectat tendința generală – după ce au ʺcâștigatʺ restricțiile europene, cotațiile au început a crește din nou.
Cererea crește
Vaccinarea, care prinde avânt, și-a făcut treaba. În ciuda focarelor de coronavirus într-o serie de țări, prognozele privind cererea de petrol s-au îmbunătățit semnificativ. Economia globală se redresează.
La sfârșitul lunii martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a prezis o creștere a cererii în acest an până la 96,5 milioane de barili pe zi și o recuperare a aproximativ 60% din pierderile de anul trecut datorate pandemiei.
În plus, după reducerea bruscă a producției în SUA și o serie de restricții suplimentare voluntare în Arabia Saudită ca parte a acordului OPEC+, aprovizionările globale au scăzut cu două milioane de barili pe zi. În aprilie, cartelul va reduce producția cu 7,9 milioane de barili, în mai – cu 7,3, în iunie – cu 6,6, în iulie – cu 5,76. Toate acestea ʺîncălzescʺ prețurile materiilor prime.
Rezervele s-au epuizat
Un alt factor: s-a descoperit că rezervele, acumulate în timpul pandemiei, s-au epuizat practic complet. În depozitele petroliere ale țărilor dezvoltate au rămas puțin peste 20% din "surplusurile pandemice".
Dacă în iulie 2020, erau 249 de milioane de barili, atunci în februarie, conform AIE, au rămas doar 57.
Și acesta este un rezultat al reducerii producției de către participanții acordului OPEC+. După cum subliniază AIE, rămășițele "stocurilor pandemice" sunt concentrate aproape în întregime în China. Și, de exemplu, în depozitele americane sunt concentrate 1,28 miliarde, ca înainte de criză. Tot mai puține materii prime de rezervă rămân și în petroliere. Potrivit analiștilor IHS Markit, în ultimele două săptămâni, acest indicator a scăzut cu 27%, până la 50,7 milioane de barili.
Superciclu petrolier
Încă în februarie, analiștii JP Morgan au observat începutul unui nou superciclu petrolier. Economiștii uneia dintre cele mai mari bănci de investiții au indicat următoarele semne: o creștere a prețurilor la produsele agricole, la metale și faptul că petrolul depășește 50 de dolari pe baril.
În ultima sută de ani, au existat patru supercicluri pe piața mărfurilor. Ultimul superciclu a început în 1996 și și-a atins apogeul în 2008, după 12 ani de creștere. A ajutat creșterea economică a Chinei – principalul consumator de hidrocarburi din lume. Actualul superciclu se datorează redresării post-pandemice, politicii monetare și fiscale "super-inofensive" (rate ultra-mici, stimulente bugetare ale băncilor centrale din diferite țări), dolarului slab, inflației accelerate și măsurilor ecologice.
În același timp, situația este similară cu cea de la mijlocul anilor 2000: cotațiile de pe piețele de mărfuri sunt la apogeuri multianuale. De exemplu, după ce China a cumpărat cantități mari de porumb și soia, prețurile acestor produse bat recorduri în Statele Unite. Iar scăderea stocurilor globale provoacă temeri de penurie.
În ceea ce privește petrolul, acesta "demonstrează o ieșire sigură din adâncurile pandemiei, întrucât supraoferta globală se micșoreazăʺ, au subliniat analiștii JP Morgan. Creșterea prețurilor pe piața de mărfuri este așteptată nu numai de JP Morgan, ci și de Goldman Sachs Group, Bank of America, Ospraie Management.
În special, Goldman Sachs prezicea 65 de dolari pe baril pentru petrolul Brent în al patrulea trimestru. Cu toate acestea, deja acum el costă 67. Prin urmare, previziunile actuale – luând în considerare dispariția surplusurilor globale de petrol – sunt mai optimiste. Citigroup se așteaptă ca stocurile globale să scadă cu 2,2 milioane de barili pe zi pe măsură ce cererea va continua să crească. Drept urmare, anul acesta prețul petrolului Brent va crește până la 74 de dolari sau mai mult.