Programul slujbei de Florii la Patriarhia Română

Biroul de presă al Patriarhiei Române informează că evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim – Floriile vor fi desfășurate cu respectarea reguliloe sanitare în vigoare.
Sputnik

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik, Georgiana Arsene. Duminică, 25 aprilie 2021, creștinii ortodocși vor sărbători Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române precizează că, deși este pandemie, slujbele se vor desfășura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare, potrivit unui program bine stabilit.

  • Începând cu ora 08:30 se va oficia slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie şi finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconițe și pachețele cu anafură, vor fi împărțite la „Baldachinul Sfinților” credincioșilor prezenți, scrie basilica.ro.
  • De la ora 09:30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale.

În cazul în care vremea va fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioși, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare.

Floriile - tradiții

Ziua de Florii era dedicată, inițial, Zeiței romane Flora, dar, după un timp, ea s-a celebrat în amintirea intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Potrivit tradiției, de Florii, mormintele trebuie curățate și stropite cu apă sfințită, iar crucile trebuie împodobite cu flori de primăvară și crenguțe sfințite de salcie după care se dau de pomană plăcinte și gogoși, pentru sufletele celor decedați.

Obiceiurile populare transmit și că fetele nu trebuie să își spele părul în această zi, pentru că vor albi înainte de vreme.

De Florii este și dezlegare la pește, de aceea, acest aliment nu ar trebui să lipsească astăzi de pe masa credincioșilor.

La țară se mai spune că, așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște.

Tradiția spune ca este bine ca în ziua de Florii să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare, pentru a-şi atrage ursitul.

Cel mai sărbătorit nume de Florii este, în cazul bărbaților, cel de Florin. În cazul femeilor, printre cele mai sărbătorite nume se află Viorica și Florentina. Iată lista numelor sărbătorite de Florii: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crinu, Crinuţa, Crizantema, Dalia, Delia, Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gentiana, Gherghina, Iasmin, Iasmina, Iris, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Malina, Margareta, Micsunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila și Zambilica.

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este Duminica prin care se începe pregătirea pentru biruinţa asupra morţii.

Sărbătoarea se mai numea în perioada creştinismului primar "Duminica aspiranţilor la Botez". În această zi cei instruiţi şi educaţi în tainele scrierilor biblice erau admişi să fie botezaţi şi mergeau la episcop pentru a primi Crezul sau modalitatea de a răspândi prin practică mântuirea. Această duminică s-a mai numit şi "Duminica graţierilor"; în cinstea ei împăraţii acordau graţieri, scrie creştinortodox.ro.

Hristos putea să evite moartea, dar o primeşte de bună voie pentru a o goli de fatalitate. Lui Hristos nu i-a fost impusă moartea ca o necesitate, aşa cum este impusă oamenilor obişnuiţi. Hristos moare pentru alţii, nu pentru El.

Dacă s-ar fi născut ca orice om din pasiune trupească, ar fi murit pentru El şi nu pentru Creaţie. Intrarea în Ierusalim este prefigurarea Intrării în Ierusalimul ceresc, real. Ramurile de salcie reprezintă înfrângerea morţii.

Floriile în părţile lumii

În obiceiurile din Grecia sunt evidente influenţele antice precreştine. În Franţa şi Spania, din secolul al VIII-lea există obiceiul de a exclama "Osana!", scrie creştinortodox.ro.

Obiceiul aducerii ramurilor la biserică, atât în Apus cât şi în Răsărit, există din secolul al IX-lea. În Rusia şi în Europa Centrală, oamenii mănâncă muguri de salcie în Duminica Floriilor pentru a fi feriţi de canicula din timpul verii.

În Carelia, o regiune a Finlandei, copiii îi întreabă pe oameni dacă doresc să fie atinşi cu o ramură de salcie; în acest timp se rosteşte o urare pentru sănătate, iar gazda dăruieşte o mică recompensă copiilor.

În Slovacia, copiii confecţionează un copac; ramurile copacului au proprietăţi tămăduitoare.

"Astfel de copaci sunt împodobiţi cu flori în Polonia, cu flori uscate şi cereale în Lituania şi Letonia, şi cu mere, portocale şi covrigi în Austria. În Germania, Duminica Floriilor este numită Duminica Verde datorită florilor şi ramurilor specifice", mai menţionează sursa citată.