“Taliban” a cerut în mod imperativ “Americii și tutror statelor ocupante să înceteze justificarea prelungirii războiului și să-și retragă imediat toate forțele din Afganistan”. În continuare, au urmat amenințări deschise ale „mujahidinilor din Emiratul Islamic”.
Administrația SUA a reacționat prompt – pe 1 mai a fost anunțată demararea procesului de retragere a trupelor din Afganistan. În aceeași zi, aliații NATO au adoptat o decizie similară cu privire la retragerea forțelor misiunii “Resolute Support” (“Suportul Hotărât”). În ciuda unui conflict de interese, toți au încercat “să-și salveze fața”.
Miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că prezența militarilor americani în Afganistan nu va ajuta la formarea unui guvern stabil. Ministrul Apărării al SUA, Lloyd Austin, a menționat că trupele și-au îndeplinit misiunea în Afganistan, “și au făcut posibil progresul în sfera economică, societății civile și politică”.
Oare a meritat ca Pentagonul și aliații lui să cheltuie pentru operațiunile din republica islamică sute de miliarde de dolari, să piardă mii de soldați, pentru ca în final să abandoneze atât de rușinos câmpul de luptă și biata țară în fața inamicului de ieri – talibanii? E o întrebare retorică.
Demonstrații de forță de întâi mai
Directorul CIA, William J. Burns, a anunțat pe 14 aprilie că retragerea trupelor este însoțită de niște riscuri semnificative și a prognozat o restabilire a influenței în Afganistan a “Statului Islamic” și „Al Qaeda” după încetarea prezenței militare americane. Fostul consilier al președintelui SUA pentru securitate națională, John Bolton, este convins că a retrage acum trupele echivalează cu cedarea puterii “Talibanului”.
Între timp, talibanii intenționează să reia acțiunile militare, adică “jihadul” împotriva trupelor străine, în cazul în care SUA și NATO nu vor respecta termenii stabiliți – până pe 1 mai. Poziția mișcării „Taliban” a fost enunțată mai devreme de Zabihullah Mujahid: “Biden a spus că ar fi dificilă retragerea trupelor până în mai, însă poziția noastră constă în faptul că acordul de la Doha trebuie să fie respectat, pentru că realizarea lui reprezintă singura cale pentru soluționarea prolemebi, care există între Afganistan și Statele Unite”.
Din punct de vedere logistic, pentru transferarea cu avioanele de transport a 3-5 mii de militari sunt suficiente 14 luni. Evident, retragerea trupelor SUA și NATO sunt tergiversate de ciocnirile permanente cu talibanii, incapacitatea critică a “discipolilor” de a împărți atribuțiile în viitorul aparat de stat cu actualul guvern (pro-american) al Afganistanului.
Consiliul Suprem de Reconciliere Națională a reușit să unească într-un singur program peste douăzeci de de propuneri, inclusiv planul de restabilire a păcii al președintelui Ashraf Ghani. Cu toate acestea, pe 14 aprilie “Taliban” a refuzat să participe la negocierile despre viitorul Afganistanului (o nouă etapă urma să se desfășoare pe teritoriul Turciei). Forțele paramilitare ale talibanilor așteaptă retragerea completă a trupelor și tehnicii militare a SUA și NATO, pentru a obține o victorie militară asupra forțelor guvernamentale. Kabul rezistă „asediului”, în mare parte, datorită loviturilor aplicate de forțele aeriene americane. În viitorul apropiat, Afganistanul ar putea deveni un “Emirat Islamic”.
În rezultatul celor 20 de ani de acțiuni militare în Afganistan (care are o suprafață mai mică decât statul Texas) și după încheierea unui acord rușinos de pace cu tabilanii, americanii ar trebui să fie mai atenți cu zângănitul armelor și să se comporte mai modest pe arena internațională. Însă nu și-au însușit lecția. Din nou de vină este Rusia.
Comunitatea americană de informații, “cu o convingere scăzută sau medie” presupune că ofițerii ruși de securitate au încurajat atacurile “Talibanului” asupra militarilor SUA și a coaliției în Afganistan în 2019 și mai devreme. Sursele acestor date sunt sub orice critică și nu pot fi verificate. Rusia respinge astfel de acuzații.
Reorientare eforturilor
Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, consideră că retragerea a câtorva mii de militari americani din Afganistan va permite o “reorientare a eforturilor”, pentru a descuraja și învinge pe „viitorii adversari” – China și Rusia, care încearcă „să schimbe ordinea mondială”. Odată ce a suferit o înfrângere în fața unor grupări teroriste puține la număr, bazate pe câmpurile de mac, Pentagonul își caută adversari printre puterile nucleare. Doar pentru că unele din acțiunile acestora “contravin intereselor naționale ale SUA”.
După „reorientarea” americanilor, Afganistanul și statele vecine din Asia Centrală vor fi nevoite de sine stătător să rezolve problema coexistenței cu o mișcare radicală militarizată.
Până în anul 2001, în această țară femeile erau private de dreptul la învățământ, iar cele acuzate de adulter erau executate în piețele orașelor, hoților li se amputau mâinele, iar televiziunea, teatrul și muzica erau interzise.
Faptele vorbesc de la sine. Direcția națională de securitate a Afganistanului a anunțat pe 12 aprilie că acordul SUA cu „Tabilan” în Doha nu a contribuit la stabilizarea situației – din 29 februarie 2020, numărul atacurilor talibanilor a crescut cu 24 la sută. Dacă șeful oficiului “Taliban” din Qatar, Mullah Abdul Ghani Baradar, i-a mulțumit președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, pentru inițiativele de realizare a unor proiecte economice în Afganistan, acest lucru nu oferă garanții pentru o cooperare pașnică “pe teren”. Mișcarea militaro-religioasă este destul de eterogenă în ceea ce privește viziuni și scopuri.
Taliban nu își schimbă tactica, nu își reduce gradul de violență în țară, nu-și întrerupe relațiile de alianță și parteneriat cu „Al Qaeda”.