MOSCOVA, 16 apr – Sputnik, Ksenia Melnikova. Șeful Pentagonului a zburat la Berlin, a ordonat creșterea numărului de soldați americani în țară și, de asemenea, a dat de înțeles că noua administrație, ca și cea anterioară, este categoric împotriva "Nord Steam – 2". După vizita acestuia, germanii au suspendat proiectul. Ce concesii anume este gata este să facă Republica Federală Germania (RFG), a aflat Sputnik.
Reverență americanilor
Germania ascultă de părerea SUA în ceea ce privește construcția conductei de gaz "Nord Stream – 2" – în special, instituie un moratoriu privind completarea proiectului controversat. Acest lucru a fost declarat de către ministra Apărării a Germaniei, Annegret Kramp‑Karrenbauer, după întâlnirea cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin. În ajun, el a zburat la Berlin în timpul primului turneu major european. Astfel, șeful Ministerului american al Apărării a arătat că, sub Biden, Washingtonul dorește să restabilească relațiile cu Germania. Aceeași dorință a fost demonstrată și de Berlin.
Până în prezent, sunt construite 95 de procente din conducta de gaz sau 2339 din 2460 de kilometri. Dacă proiectul va fi totuși finalizat, atunci Germania va cumpăra gazul rusesc conform anumitor condiții. "Ele depind de comportamentul Moscovei", a observat Kramp‑Karrenbauer.
Austin a declarat că guvernul american este împotriva finalizării construcției celei de-a doua ramuri a gazoductului de-a lungul fundului Mării Baltice. Dar, în același timp, a subliniat că dezacordurile din jurul proiectului nu vor afecta în niciun mod strânsa cooperare a celor două țări. De altfel, Kramp‑Karrenbauer și omologul ei american sunt interesați nu numai de "Nord Stream – 2". Ex-președintele Donald Trump urma să retragă din Germania de la 9,5 mii până la 12 mii de soldați americani, acuzând RFG de "o datorie de miliarde de dolari" față de NATO și Statele Unite. Noua administrație, dimpotrivă, crește contingentul militar. Este adevărat că cu doar 500 de persoane. Cu toate acestea, șefii instituțiilor de apărare a celor două țări au revenit mai târziu din nou la discuția proiectului controversat "Nord Stream – 2".
Proiectul este unul dintre principalele obstacole în relațiile dintre Washington și Berlin. Așa a fost și în timpul președinției lui Donald Trump, continuă și în timpul mandatului lui Joe Biden. Statele Unite se tem că "Nord Stream – 2" le va elimina de pe piețele energetice europene profitabile, care, la rândul lor, vor depinde de gazul rusesc.
Conducta trece prin zonele economice exclusive și apele teritoriale ale Germaniei, Danemarcei, Rusiei, Finlandei și Suediei. Copenhaga s-a opus mult timp construcției, dar apoi a căzut de acord. Autoritățile germane susțin proiectul, cerând ca el să fie considerat "pur economic" și să "nu-l transforme în țap ispășitor". Deși nu toată lumea din țară gândește așa. Verzii și ecologiștii pledează activ împotriva proiectului. Recent, organizația de protecție a mediului Deutsche Umwelthilfe (DUH) a contestat în instanța de la Hamburg permisiunea de continuare a lucrărilor, emisă de Oficiul Federal pentru Transport Maritim și Hidrografie.
Pe lângă SUA, militează împotriva gazoductului Ucraina și Polonia. Acestor țări le este convenabil ca tranzitul gazului rusesc să aibă loc în continuare pe teritoriul lor. Ele sunt susținute de Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria, Slovacia, România și Croația – se tem că "Nord Stream – 2" va consolida influența Moscovei pe piața energetică europeană.
Trump și-a luat prea multe asupra sa
Donald Trump s-a opus activ instalației conductei de gaz prin intermediul sancțiunilor. În mediul său se credea că restricțiile "înfig o țeapă în inima proiectului". Începând cu anul 2017, el a introdus în mod constant noi și noi pachete de măsuri, care afectau în principal companiile străine implicate în construcția "Nord Stream – 2".
La început, au adoptat o lege care înăsprea sancțiunile împotriva Rusiei și care prevenea companiile americane și stăine de la cooperarea cu întreprinderile și instituțiile rusești "din sectoarele de apărare și spionaj". Peste doi ani, președintele Trump a semnat un buget militar de apărare, în cadrul căruia, la fel, erau specificate modalitățile de suspendare a construcției. Iar, în curând, compania elvețiană Allseas, care se ocupa de instalarea țevilor pentru "Nord Stream – 2", și-a retras toate navele din zona de construcție din Marea Baltică. Europenilor nu le-a plăcut o astfel de presiune, dar nu puteau să se facă nimic.
Odată cu sosirea în Casa Albă, Biden s-a dovedit a fi în fața unei dileme: pe de o parte, ambele partide sunt împotriva proiectului "Nord Stream", iar relaxarea sancțiunilor va fi considerată drept o concesie în favoarea Moscovei, pe de altă parte – noul lider american trebuie să restabilească relațiile deteriorate în timpul mandatului lui Trump cu Uniunea Europeană, în special cu Germania, care susține proiectul.
Dar deja la sfârșitul lunii februarie, nava "Fortuna", asociată cu construcția gazoductului, și proprietarul ei, compania "KVT-Rus", au fost incluse în noua listă de sancțiuni americane, deși împotriva lor erau deja în vigoare alte măsuri. Până în februarie 2021, 18 firme europene au părăsit proiectul din cauza amenințărilor din partea Washingtonului. În martie, autoritățile americane au avertizat din nou participanții proiectului "Nord Stream – 2" că vor introduce noi restricții, dacă aceștia își vor continua lucrările.
Berlinul a criticat acțiunile Washingtonului destul de mult timp și mulți de acolo sunt încrezuți că proiectul va fi totuși finalizat. "Indiferent de situația din America, acolo, toată lumea va fi unită de dorința enormă ca relațiile dintre Rusia și Germania să fie restabilite, să devină constructive și lucrătoare. "Nord Stream – 2" va fi finalizat indiferent de modul în care se va comporta noua administrație", presupune deputatul Bundestagului Republicii Federale Germania, Waldemar Herdt.
Kremlinul a recunoscut că restricțiile americane complică lucrările. În memorandumul din ianuarie 2021, "Gazpromul" nu a exclus suspendarea sau chiar anularea completă a proiectului, dacă "situația politică se va schimba brusc". "Nord Stream – 2" – este un lucru benefic pentru economia Europei ca întreg și a Germaniei în special", a reamintit în repetate rânduri Vladimir Putin. Mai ales că în timpul încărcării noilor gazoducte, Moscova este pregătită să păstreze tranzitul ucrainean. Rusia este sigură că americanii pur și simplu presează concurenții, propunând în schimb gazului lor lichefiat.
Îl vor finaliza sau nu
Experții cred că, cel mai probabil, conducta de gaz va fi totuși finalizată, dar nu va fi pornită la capacitatea ei maximă. "Există restricții impuse de noul regulament al UE, conform cărora un furnizor de gaz poate folosi infrastructura de transport la numai 50%", a explicat Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului rus pentru afaceri internaționale. Potrivit lui, există și alte opțiuni. De exemplu, închiderea gazoductului sau compensarea Germaniei de către SUA. Washingtonul poate investi în construcția terminalelor de recepție a gazului lichefiat american. Deși, până când, este neclar cum se va dezvolta acest lucru sub Biden – un oponent al exploatării gazului de șist.
"Există o șansă că americanii pur și simplu lungesc timpul. Merkel pleacă, nu își va schimba opiniile. La toamnă, în Republica Federală Germania vor avea loc alegeri. Dacă puterea va preluată de o nouă coaliție și următorul cancelar va fi din cei verzi, atunci el poate să aibă o atitudine complet diferită față de "Nord Stream – 2". În acest caz, proiectul va muri de la sine", spune politologul.
Cercetătorul de frunte al Centrului pentru Studii Germane al Institutului European al Academiei Ruse de Științe, Alexandr Kamkin, consideră: aparent, șeful Pentagonului, în timpul vizitei sale la Berlin, a cerut de la autoritățile germane să înceapă să cumpere de la Washington gazul lui lichefiat. "Republica Federală Germania va primi dreptul de a finaliza construcția în schimbul unei diversificării parțiale a livrărilor. Dar presiunea politică asupra conductei de gaz nu va scădea", a afirmat el în cadrul conversației cu Sputnik.
Declarația ministrei Apărării a Germaniei nu ar trebui să fie considerată drept o poziție definitivă a autorităților germane. Kramp‑Karrenbaue este cunoscută pentru declarațiile sale tăioase la adresa Moscovei. Acum, Statele Unite și Germania încearcă să găsească un compromis și să-și îmbunătățească relațiile. Cum să facă acest lucru, nu este clar până când. Propunerea de a institui un moratoriu privind completarea construcției "Nord Stream – 2" va amâna doar rezolvarea problemei.