Biroul general de contabilitate al SUA (GAO) a recunoscut că a pierdut întâietatea față de Rusia în domeniul luptei electromagnetice. Directorul pentru management și capacități de apărare, Joseph Kirschbaum, a menționat că forțele rusești de luptă electromagnetică și-au demonstrate eficiența “în timpul utilizării acestor mijloace împotriva SUA și alte țări” (fără a specifica locul și timpul). Totodată, în opinia specialiștilor americani, Moscova poate influența prin intermediul mijloacelor de luptă radioelectronică sistemele de telecomunicații și navigare ale avioanelor și navelor Pentagonului, operațiunea militară a Rusiei în Siria a permis acumularea experienței și dezvoltarea potențialului de luptă cu mijloacele spațiale ale SUA. Pentagonul însă nu a reușit să realizeze pe deplini nicio strategie adoptată anterior în domeniul luptei radioelectronice. La începutul anilor 90, americanii au renunțat pentru o perioadă îndelungată la dezvoltarea unei astfel de tehnologii, considerând-o inutilă, iar acum încearcă fără de succes să recupereze timpul pierdut.
NATO a recunoscut că a rămas în urma Rusiei în ceea ce privește mijloacele de luptă radioelectronică în 2018, când o structură științifico-tehnică a NATO a declarat că infrastructura de comunicații tactice a alianței este vulnerabilă în fața strategiei ruse de luptă radioelectronică, iar “doctrina rusă, care îmbină detectarea, identificarea, localizarea și distrugerea unor ținte de o importanță majoră pentru mijloacele de luptă radioelectronică, drone, artilerie, s-a recomandat ca una de mare succes”.
Rusia dezvoltă cu perseverență decenii la rând mijloacele de luptă radioelectronică cu bazare terestră, aeriană și maritimă – pentru toate nivelurile de comandă și control. În decursul a trei ani, trupele au primit mii de unități de tehnică de luptă radioelectronică, inclusiv transmițătoare autonome de interferențe de dimensiuni mici și 19 modele noi. Însă esența nu este în cantitate, creșterea capacităților de luptă a unităților rusești de luptă radioelectronică sunt asigurate de multifuncționalitate și calitatea tehnicii. Potrivit informațiilor oferite de ministrul Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, raza de acțiune a sistemelor a crescut de 3,5 ori.
Sistemele rusești de luptă radioelectronică au capacitatea de a bruia, selectiv sau global, comunicațiile cu standarde NATO, să prevină zborurile dronelor teroriștilor, să devieze rachetele americane Tomahawk. Rusia testează armele electromagnetice. Spre exemplu, tunuri cu microunde capabile să scoată din uz echipamentul electronic al inamicului de la o distanță de până la 10 kilometri. Una din cele mai secretizate este sistemul “Alabuga” care, potrivit presei occidentale, poate fi echivalată cu puterea armei nucleare și poate “neutraliza armate întregi”.
Realitatea siriană
Pe teritoriul Siriei, mijloacele de luptă radioelectronică “Avtobaza-M”, “Borisoglebsk-2”, “Moscova”, “Krasuha”, “Samarkand”, “Svet-KU”, “Rtut-BM”, “Infauna”, “Repellent” paralizează echipamentele electronice ale inamicului, care ajung sub o cupolă invizibilă cu un diametru de sute de kilometri. Spre exemplu, „Krasuha” orbește echipamentele de bord pe o rază de 200 de kilometri, adică deasupra bazei Khmeimim nu pot funcționa radarele inamicului, sistemele de comunicare prin satelit, canalele de dirijare a dronelor, radio cu frecvență înaltă, rețeaua de telefonie mobilă, Wi-Fi. “Contraatacurile” sistemelor rusești de luptă radioelectronică sunt eficiente chiar și în cazurile în care trupele SUA și NATO criptează semnalul sau utilizează echipamente anti-bruiaj.
Câteva exemple. Într-un regim de scanare electronică pasivă, sistemul “Moskva-1” controlează un spațiu cu o rază de 400 de kilometric, detectează avioane, rachete și chiar proiectilele inamicului. Un mijloc eficient de combatere a dronelor mici, care funcționează în regim radio silențios și cu o viteză mica, îl reprezintă sistemul “Valdai” – este un răspuns asimetric la strategia “roiurilor de drone”.
Sistemul “Șipovnik-AERO” pătrunde în computerul de bord al dronei în timp de o secundă. Dacă întâlnește o configurare necunoscută, atunci preia controlul acesteia în câteva minute. Totodată, “Șipovnik” poate suprima punctele de comandă ale comunicațiile, stațiile de emisie TV și radio, modulele de telefonie mobilă și alte rețele.
Stația R-330J “Jitel” face pinging și analizează semnalele surselor de emisie radio, generează interferențe sistemelor globale străine de comunicare prin satelit “Inamarsat” și “Iridium”, dispozitivul de navigare GPS.
Flota rusă de la Marea Neagră a expediat în Marea Mediterană nava de patrulare “Dmitri Rogaciov” a proiectului 22160. Pe lână rachetele de croazieră „Kalibr”, la bord se află și echipamentul de luptă radioelectronică cu bazare navală pentru contracararea aviației de recunoaștere a SUA și NATO.
Tehnica rusească de luptă radioelectronică din Siria nu permite radarelor inamicului “să vadă” decolarea și aterizarea avioanelor, lansările rachetelor, redislocarea trupelor.
Practic, a fost distrus sistemul de comunicare a teroriștilor sirieni cu lumea externă și între “celulele” lor de pe teritoriul Siriei.
Mijloacele de luptă radioelectronică creează pentru echipamentul electronic al inamicului “o realitate augmentată”, aparatele de zbor devin victimele unor “iluzii” radioelectronice (semnale GPS false). Ipotetic, rachetele de croazieră pot fi redirecționate spre punctul din care au fost lansate. Voi reaminti că din cele 59 de Tomahawk, lansate pe 7 aprilie 2017, de pe crucișătoarele americane “Ross” și „Porter”, asupra bazei siriene Ash-Shayrat, 36 nu au reușit să-și atingă ținta. Potrivit datelor mijloacelor rusești de control obiectiv, până la baza aeriană siriană au ajuns doar 23 de rachete.
Ulterior, șeful Direcției generale a forțelor speciale din cadrul Ministerului Apărării al SUA, generalul Raymond Thomas, a declarat că Siria a devenit “acel loc, în care se desfășoară cea mai intensă luptă radioelectronică de pe planetă”, trupele rusești și siriene “zilnic ne pun la încercare, distrugând sistemele noastre de comunicare, defectând avioanele noastre EC-130”. Generalul american este supărat că Rusia dispune de oportunitatea de a-și testa armele pe seama celor mai bune sisteme de spionaj ale SUA în spațiul aerian sirian. Cine este de vină și ce caută în acest spațiu rachetele Tomahawk sau avioanele proiectate pentru lupta electronică Lockheed Martin EC-130 Compass Call? Nimeni nu a invitat armata americană în Siria.
Devansare strategică
Publicația americană specializată The National Interest constată: Rusia devansează calitativ statele NATO în domeniul luptei radioelectronice, iar cu trecerea anilor această distanță devine tot mai mare. În cazul unei agresiuni a Alianței, mijloacele rusești de luptă radioelectronică vor bloca comunicarea în toată profunzimea operativă și vor exclude orice interacțiune între trupele NATO. Orice tentativă de a pătrunde pe teritoriul Rusiei cu avioane de luptă și bombardiere va eșua. În timpul acțiunilor militare, “computerele zburătoare” F-35 vor fi scoase din funcție în urma acțiunii mijloacelor de luptă radioelectronică.
Coborând pe pământ, să observăm că de-a lungul evoluției, echipamentul de luptă electronică și-a găsit nişa în unitățile de nivel tactic, chiar la nivel de companie. Militarii ruși pot cu uşurinţă detecta, identifica echipamentul radioelectronic al inamicului, pentru a îndeplini tot setul de măsuri de distrugere radioelectronică. Sistemele portative și de dimensiuni mici “Pișal”, “Sapsan-Bekas” au o greutate de 3,5 kilograme (arată ca un pistol automat), acționează de la o distanță de până la 2 kilometri (generarea interferențelor pe banda sistemelor de navigare, canalelor de comunicare și control prin satelit).
În spatele liniei impresionante de echipamente de luptă radioelectronică se află o istorie de peste un veac. Ideea utilizării undelor radio aparține Rusiei – savantul, inventatorul radio Aleksandr Popov, a expus în 1903 într-o notă adresată Ministerului Apărării al Imperiului Rus principiile mijloacelor de luptă radioelectronică. Peste un an, acestea au fost utilizate în lupte – în timpul apărării Port Arthur, stația radio a crucișătorului “Pobeda” bloca acțiunile navelor de orientare a armelor din escadrila japoneză. Istoria glorioasă își are continuare.