Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

Din banii UE pentru România au ”dispărut” 1,3 miliarde de euro

Față de cele 30,5 miliarde de euro anunțate inițial de Guvern și de președinte ca bani pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, în situația prezentată de ministrul de resort au mai rămas doar 29,2 miliarde
Sputnik

BUCUREȘTI, 9 mar – Sputnik. Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat în fața Comisiei de Afaceri Europene un document privitor la Planul Național de Redresare și Reziliență din care rezultă că România va primi doar 29,2 miliarde de euro în loc de cele 30,5 miliarde anunțate anterior.

Cîțu, acuzația zilei: ”PSD vrea să scoată România din UE”

Așadar, dintr-o lovitură, România primește cu 1,3 miliarde de euro mai puțin de la UE decât i se promisese. Potrivit ministrului Ghinea, 11% din acești bani vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou.

Ministrul Proiectelor Europene susține că suma inițială de 30,5 miliarde de euro a fost redusă la 29,2 miliarde „în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 comparație cu media europeană”, o scuză patetică menită să ascundă că România a fost iarăși păcălită și lăsată cu bani mai puțini.

Inițial, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE, România beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, astfel și proiectele trebuie finalizate până la acea dată.

România, dependentă alimentar de 3 state UE

Iar surprizele nu se opresc aici, ci, așa cum recunoaște chiar ministrul, urmează negocierea cu Comisia Europeană pe fiecare componentă în parte. „Acest proces va duce la scăderi sau creșteri de alocări și trebuie să avem o marjă de negociere”, precizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Sunt luate în vedere mai multe reforme, pe care Guvernul vrea să le finanțeze prin PNRR. Printre acestea se numără reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de salarizare, reforma funcției publice, reforme pentru mediul de afaceri și reforma companiilor de stat.