Rusia
Despre Rusia, declarațiile lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, relațiile Rusiei cu alte state, cu SUA, UE, NATO, România, Moldova, armament, conflicte, relații bilaterale, economice, livrări de gaz

Mikhail Davydov: ”Cu certitudine, România m-a fermecat”

Directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București spune că România înseamnă o descoperire emoţionantă a culturii și civilizaţiei. De asemenea, acesta a subliniat că în Rusia există mult interes pentru tradițiile, cultura și civilizația românească.
Sputnik

BUCUREȘTI, 25 feb – Sputnik. Mikhail Davydov, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București, a acordat un interviu exclusiv Agenției de Presă Sputnik. Cu acest prilej, Mikhail Davydov a vorbit despre proiectele instituției pe care o conduce, subliniind că, în România, cultura rusă este cunoscută.

În luna august a anului trecut ați devenit directorul Centrului Rus de Știință și Cultură de la București. Anterior, ați ocupat aceeași funcție, de director al Centrului de la Chișinău. Ce știați despre români în august 2020 și ce știți acum? Cum a fost adaptarea?

Am fost de mai multe ori în România. În Rusia există mult interes pentru tradițiile, cultura și civilizația românească. În copilărie urmăream cu plăcere filmele realizate în colaborare cu România, sau despre România. Cunoaștem tradițiile comune istorice ale țărilor noastre și toate acestea mă ajută astăzi să cunosc mai bine realitățile acestei țări, cu istoria ei veche și cultura sa atât de bogată.

Centrul Rus de Știință și Cultură de la București realizează constant acțiuni foarte interesante, care aduc cultura rusă mai aproape de români. Recentul festival de film, în care au fost prezentate ecranizări după capadopere ale literaturii ruse, a arătat că publicul din România nu doar că este interesat de cultura rusă, ci că o și cunoaște. Ce alte acțiuni are programate instituția în perioada următoare?

Cursuri noi de limba rusă la Centrul Rus de Știința și cultură

Cultura rusă este foarte cunoscută aici, în România, și suntem bucuroși să vedem foarte multă lume venind la sediul Centrului Rus cu ocazia manifestărilor culturale organizate de noi: expoziții, concerte, proiecții de film, activități legate de teatru, de artă. În anul curent, nu vom abandona nici una dintre formele de activitate deja îndrăgite de către publicul care ne vizitează. Singura limitare o reprezintă pandemia pe care o traversăm cu toţii; vă asigurăm pe această cale că luăm de fiecare dată toate măsurile sanitare de protecţie, necesare în desfășurarea activităților noastre. Vom marca cei 60 de ani de la primul zbor în Cosmos, eveniment ce va coincide cu aniversarea a 40 de ani de la primul zbor sovieto-român în spațiu. De asemenea, vom organiza un program de manifestări dedicate aniversării a 200 de ani de la nașterea lui Dostoievski. În Rusia, vom serba anul acesta 800 de ani de la nașterea marelui cneaz Aleksandr Nevski care este, totodată, și canonizat de către Biserica Ortodoxă Rusă, cu care ocazie Centrul Rus va organiza de asemenea, manifestări legate de eveniment. Pe parcursul anului, ne vom strădui să oferim publicului românesc proiecţii de filme documentare și scurt-metraje, în premieră.

În luna ianuarie a acestui an, Centrul Rus de Știință și Cultură de la București anunța începerea concursului pentru obținerea unei burse în Federația Rusă. Vorbim despre studii superioare gratuite, cazare în cămin și o bursă lunară. Ați primit multe solicitări? Care sunt principalele domenii în care vor să se perfecționeze studenții români?

Remarcăm o creștere a interesului pentru programele de învăţământ oferite de insituţiile de învăţământ superior din Federaţia Rusă. Bursele acordate acoperă activitatea de predare, asigură facilități de cazare, facilități de transport pe teritoriul Federaţiei Ruse, accesul prioritar la muzee, teatre și alte instituții de cultură. Anual, selectăm circa 50 de candidaţi. Majoritatea dintre aceștia se orientează către școlile de vară. Numai circa 30% doresc să studieze un ciclu întreg în Federația Rusă. În principal aceștia se orientează spre studiul limbii ruse, respectiv – circa 20% dintre candidaţi.

Ați organizat diverse activități – expoziții, seri de film, concerte. Cu care dintre acestea au rezonat mai bine românii și de ce credeți asta?

Centrul Rus de Știință și Cultură de la București: ”Vine Anul Nou!”

Pentru moment, nu am o imagine foarte completă. Am sosit aici relativ recent, în plină perioadă de pandemie. Expozițiile, concertele, proiecțiile de film pe care le-am organizat până acum s-au bucurat de un mare succes și de o prezență numeroasă. Dacă vorbim de proiecțiile de filme, publicul cinefil este deja format și participă în mod sistematic, adeseori doritorii fiind cu mult mai mulți decât capacitățile sălilor noastre. Avem un public constant pentru proiecții de filme. Nu s-a întâmplat niciodată să nu avem public sau să avem prea puţini spectatori. Întotdeauna publicul a fost foarte numeros. În prezent, în condiţii de pandemie, oferta culturală în București nu este la fel de variată ca într-o perioadă normală. Pot să vă spun că toate manifestările culturale organizate de Centrul Rus atrag în mod constant publicul românesc.

Înțeleg, atât din ceea ce mi-ați spus până acum, legat de proiectele Centrului, cât din modul cum ați prezentat lucrurile, că sunteți un director implicat și profesionist. Dincolo de aceasta, însă, se află omul Mikhail Davydov. Ce îmi puteți spune despre Dumneavoastră?

Grea întrebare! Cu certitudine, vă pot spune că România m-a fermecat. Pentru mine, România înseamnă o descoperire emoţionantă a culturii și civilizaţiei românești. Şi fiecare zi îmi rezervă plăcerea de a-mi îmbogăţi experienţa culturală în această ţară.

Aveți un scriitor român preferat? Dar un compozitor? Dar un cântăreț?

Desigur, cunosc nume de mari compozitori, artiști și scriitori, însă nu pot pretinde că le cunosc suficient de bine creaţiile. Circulând prin București, nu poți să nu remarci pietatea cu care românii își cinstesc personalitățile culturii lor. Nutresc un sentiment de admiraţie pentru poezia lui Eminescu, comparat, adeseori, cu Pușkin pentru rolul fundamental în definirea identităţii culturale.