CHIȘINĂU, 18 feb – Sputnik, Galia Ibraghimova. Din momentul alegerii lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite, planurile s-au extins: se dorește includerea Ucrainei, Crimeii și regiunii Mării Negre în noua strategie. Un alt obiectiv important este declanșarea unui conflict între Rusia și Turcia. Intențiile NATO au fost analizate de Sputnik.
Apărare colectivă
Ce curs urmează NATO și ce obiective urmărește – miniștrii Apărării ai țărilor Alianței vor începe să caute răspunsuri la aceste întrebări pe 17 februarie. Întâlnirea lor are loc de obicei înainte de summitul anual, programat pentru martie. Colegii coordonează agenda finală și o prezintă secretarului general spre aprobare. Pregătirile sunt nervoase: schimbarea administrației prezidențiale din Statele Unite promite o resetare.
Alianța nu ascunde faptul că America este în continuare principalul garant al securității transatlantice. În același timp, speră că și Joe Biden își prețuiește aliații. Și repetă: este important să nu lăsăm relațiile din interiorul organizației să escaladeze, așa cum s-a întâmplat sub Donald Trump.
În ajun, ministrul portughez João Gomes Cravinho a spus direct: "Președinția lui Trump este un experiment ideologic. Consecințele sunt devastatoare pentru autoritatea Statelor Unite și puterea americană în lume".
Nu a tăcut nici Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc imediat după ședința miniștrilor Apărării din țările NATO. În timpul discuției despre ceea la ce ar trebui să se aștepte Alianța de la Biden, el a spus: "Este important ca europenii să-și răspundă la întrebarea: ce se va întâmpla dacă peste patru ani americanii își vor alege un președinte cu puncte de vedere similare cu cele a lui Trump?"
Cu toate acestea, Washingtonul este conștient de preocupările aliaților săi. Și noul șef al Pentagonului, generalul Lloyd Austin, încearcă să-i calmeze. "America rămâne devotată valorilor Alianței", asigură el.
În special pentru Germania și Franța – principalii sceptici – administrația Biden a publicat un videoclip al discuțiilor președintelui american cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. "Angajamentul pentru apărarea colectivă este sacru pentru Washington", a subliniat Biden în timpul conversației.
Președinte nou, cerințe vechi
Schimbarea tonului în relațiile cu aliații nu înseamnă că SUA vor retrage principala cerere a lui Trump: membrii Alianței vor trebui să mărească cheltuielile pentru apărare până la două procente din PIB. La ședința șefilor instituțiilor de apărare, acest subiect este unul prioritar.
Germania, Italia și Spania așa și nu au atins acest procent. Și este puțin probabil că vor reuși să îl atingă până în 2024. Cu toate acestea, noua administrație americană reacționează calm. "Washingtonul se așteaptă că până în 2031 aceste țări vor ajunge la procentul fixat", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
Și Stoltenberg se așteaptă la o creștere a cheltuielilor pentru apărare. Nu intenționează să facă excepții: "Acest lucru este obligatoriu pentru toate țările Alianței, inclusiv pentru Macedonia de Nord, care a aderat recent. Nu va exista nicio perioadă de tranziție".
Pentagonul a încercat să „netezească colțurile” și să găsească diferențele în punctele de vedere ale lui Biden și ale lui Trump în ceea ce privește securitatea colectivă. Noul președinte al SUA, potrivit armatei americane, interpretează conceptul propriu-zis diferit: pentru Biden el înseamnă nu numai cheltuieli militare, ci și cheltuieli pentru medicină și prevenirea noilor pandemii.
O altă confirmare a loialității democratului față de aliați, potrivit Pentagonului, este decizia de a opri retragerea contingentului din Germania. Deși Berlinul vede această decizie dintr-un alt unghi. Autoritățile Republicii Federale Germania insistă: păstrarea bazelor americane în țară este o apărare nu numai a Europei, ci și a Americii împotriva eventualelor amenințări, atât din partea Rusiei, cât și din partea țărilor din Orientul Mijlociu.
Reîntoarcerea Turciei
Șefii instituțiilor de Apărare vor discuta la ședință și raportul "NATO – 2030", pregătit la sfârșitul anului 2020 de către analiștii Alianței. Pe baza acestui studiu, ei vor începe să dezvolte o strategie pentru anii următorii.
"Este important să ne adaptăm la noua situație internațională. În situații de criză, NATO trebuie să acționeze prompt și unit, chiar dacă acest lucru încalcă, de facto, principiile ei fundamentale", se spune în document.
În opinia autorilor raportului, China și Rusia prezintă amenințări serioase. Dar s-a acordat multă atenție și altor regiuni. Membrii Alianței îndeamnă să nu se grăbească cu retragerea armatei americane din Afganistan, ci să se concentreze asupra Siriei și Irakului.
De asemenea, este demn de remarcat faptul că regiunea Mării Negre este evidențiată în noua strategie. În vizor sunt Turcia, Ucraina, Georgia. Membrii NATO sunt convinși că securitatea acestor țări afectează în mod direct situația din Europa și America.
Este în interesul NATO să reîntoarcă Ankara pe orbita transatlantică, subliniază autorii documentului. Primii pași pentru consolidarea legăturilor au fost făcute de noul secretar de stat al SUA, Anthony Blinken: zilele trecute a vorbit la telefon cu ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, și a discutat cu el despre problemele existente în relațiile dintre Occident și Ankara. Dar nu au reușit să aibă o conversație sinceră. Primul lucru pe care l-a cerut Blinken a fost renunțarea la sistemul rusesc de rachete antiaeriene S-400.
Agenda NATO privind Crimeea
Miniștrii Apărării ai țărilor Alianței vor discuta și despre recenta propunere a Kievului de a utiliza spațiul aerian din preajma Crimeii. Este vorba despre inițiativa de a transfera Alianței accesul la regiunea ce conține informații despre zboruri (FIR) Simferopol, care este, conform clasificării Ucrainei, o zonă de navigație aeriană care aparține regiunii Herson.
"Propunem ca această parte a spațiului aerian să fie utilizată pentru operațiunile NATO pentru transport de trupe, echipamente și mărfuri. Sperăm la sprijinul Alianței în ceea ce privește monitorizarea situației de-a lungul frontierei cu Rusia", a explicat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Vladislav Kriklîi.
După anexarea Crimeii la Rusia, controlul zborurilor asupra Mării Negre a fost împărțit. Dispecerii ruși de la Simferopol controlează traficul deasupra peninsulei, în timp ce rutele internaționale deasupra mării au rămas a în competența dispecerilor de la Odesa și Dnepro.
Țările care nu recunosc anexarea Crimeii de către Rusia utilizează serviciile dispecerilor ucraineni. Dar avioanele lor nu pot zbura direct peste teritoriul Crimeii. Dar în jurul peninsulei și în acvatoriul adiacent al Mării Negre acestea zboară liber.
Crimeea a reacționat deja la inițiativă. "Niciun avion NATO nu va zbura deasupra peninsulei", a spus Mihail Șeremet, deputatul Dumei de Stat din Crimeea.
Caucazul neliniștit
"Problema Mării Negre a apărut pe agenda NATO nu atât în legătură cu Ucraina, cât din cauza influenței crescânde a Rusiei în Caucaz", spune directorul general al RIAC, Andrei Kortunov. Introducerea trupelor ruse de menținere a păcii pe teritoriul Republicii Nagorno-Karabah a provocat îngrijorarea Alianței. Ei văd sosirea Moscovei acolo ca pe o provocare directă".
Pentru Ucraina, scoaterea în relief a temei Mării Negre este un prilej de a aminti despre sine. În același timp, conform previziunilor expertului, autoritățile de la Kiev vor continua să poziționeze creșterea prezenței militare ruse în Crimeea ca o amenințare gravă la adresa propriei securități.
"Ucraina bate alarma de mult timp în ceea ce privește construcția de pe peninsulă. Se presupune că este vorba de apariția unor obiecte nu civile, ci militare. Drept consecință, acest lucru este prezentat ca o "amenințare rusă", spune Kortunov.
Beneficiile calității de membru
Problema Crimeii este una importantă, dar nu singurul obiectiv al consolidării NATO în Marea Neagră, crede Orhan Gafarlı, expert la Centrul de Cercetări Politice din Ankara. "Alianța trebuie să își consolideze poziția în Marea Neagră pentru a întoarce Turcia. Acum NATO și Ankara nu sunt de acord în mai multe privințe. Dar ambele părți înțeleg că este necesar să coopereze".
Și în societatea turcă există o cerere de menținere a calității de membru NATO, a menționat Gafarlı. "Acest lucru oferă multe oportunități. Fără Alianță, lui Erdoğan îi va fi mai dificil să-și justifice intervenția în conflictul libian sau sirian", spune politologul.
El vede un alt avantaj în faptul că NATO permite Turciei și țărilor UE să aplaneze contradicțiile reciproce. În același timp, ajută Ankara să blocheze acțiunile Greciei, Ciprului sau Franței, dacă acestea au subtext anti-turc.
Obiectivul relativ nou al Alianței – reducea apropierii ulterioare a Turciei și Rusiei. Dar cele două țări au prea multe legături, astfel încât expertul se îndoiește că această sarcină este fezabilă.