CHIȘINĂU, 10 feb – Sputnik. O „masă rotundă” on-line cu genericul „Salvarea fluviului Nistru - problemă de securitate națională și regională”este organizată miercuri, 10 februarie, la inițiativa Partidului Verde Ecologist din Moldova.
La discuții participă savanți, politicieni preocupați de starea mediului, printre care și un fost ministru ucrainean al Mediului, reprezentanți ai unor ong-uri de pe ambele maluri ale râului, primari ai satelor de pe malul Nistrului, inclusiv ai unor localități din Ucraina.
Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, Vitalie Marinuța, liderul Partidului Verde Ecologist din Moldova, și-a exprimat regretul că reprezentanți ai „Apelor Moldovei” au răspuns că nu vor onora invitația de a participa la discuții.
Vitalie Marinuța, care a crescut într-un sat de pe malul Nistrului, a fost intervievat de consăteanul său, jurnalistul Sputnik Andrei Porubin. Ambii cunosc situația reală și sunt preocupați de starea actuală a râului Nistru.
Starea actuală a râului Nistru, care pe timpuri era unul dintre cele mai frumoase fluvii ale Europei, este aproape de catastrofă la ora actuală și riscă să se transforme „într-o scară de cascade mlăștinoase”, a spus Vitalie Marinuța.
63% dintre moldoveni riscă să rămână fără apă potabilă
Sistemul hidrografic al Republicii Moldova este în proporție de 80% dependent de Nistru.
Iată de ce ecologiștii din Republica Moldova sunt deosebit de îngrijorați de un proiect inițiat de Ucraina: construcția a șase hidrocentrale pe Nistru. Ei cer ca Ucraina să renunțe la această intenție.
Un asemenea proiect n-ar afecta mult Ucraina, dar ar avea un impact negativ major pentru Republica Moldova – 63% din populație ar rămâne fără apă în volum necesar, a menționat interlocutorul.
Vreo 500 de mii de moldoveni ar trebui să-și caute un nou loc de trai, pentru că ar rămâne fără apă potabilă, a declarat Vitalie Marinuța.
„Dacă scade debitul în râul Nistru, noi avem pierderi în bazinele subterane, în fântâni și-așa nu este apă, dar va scădea și mai mult. Râurile mici și așa au secat, iar cele care au mai rămas, dacă va scădea nivelul apei în Nistru, vor seca și mai mult”, a spus Vitalie Marinuța.
Cum arată la ora actuală râul Nistru? „Geme sărmanul Nistru, pentru că are probleme – vorbim alegoric. Cu toate că e frig afară, încă nu a înghețat și cam rămâne fără apă. (...) Da, este destul de critică situația fluviului Nistru”, a spus Vitalie Marinuța.
El a menționat că la începutul anilor 80 ai secolului trecut starea Nistrului degradase mult, râul își pierduse cam o jumătate din debit, după construcția de către URSS a unei hidrocentrale – activitatea acesteia a redus drastic nivelul apei și multe localități au resimțit lipsa sau deficitul ei.
„Cu regret, acum, forțele oligarhice din Ucraina au reînnoit acel proiect de cândva, la care până și administrația Uniunii Sovietice renunțase, pentru că a observat că este unul antipopular, împotriva cetățenilor și împotriva naturii, iar din punct de vedere economic – nu prea fezabil. Pentru ca cele șase hidrocentrale să fie rentabile, ar fi nevoie de mult mai multă apă decât are Nistrul. O spun savanții”, a adăugat interlocutorul.
„Ecologiștii bat alarma, dar nu prea sunt auziți”, a subliniat Vitalie Marinuța.
El a remintit că autoritățile Republicii Moldova au creat, împreună cu cele ale Ucrainei, o comisie bilaterală pe problemele fluviului Nistru, dar „ea se mișcă cu viteza melcului”.
Violeta Ivanov i-a reproșat Maiei Sandu că n-a abordat corect problema Nistrului
Deputatul Violeta Ivanov (Partidul ȘOR), fost ministru al Mediului, a apreciat, la un briefing din 20 ianuarie, că Maia Sandu a abordat superficial la Kiev problema situației catastrofale în care se află râul Nistru.
Potrivit ei, există „riscul ca 70% din populația Republici Moldova să rămână fără apă, inclusiv locuitorii Chișinăului”.
Această situație a fost cauzată de „guvernările iresponsabile și rău-intenționate”, „soluția putea fi găsită la Kiev, însă Maia Sandu a abordat superficial subiectul”, a apreciat Violeta Ivanov, care a deținut funcția de ministrul al Mediului pe timpul guvernării comuniste.
Violeta Ivanov a spus că trebuie întreprinse o serie de acțiuni concrete, în regim de urgență, pentru a nu admite o adevărată catastrofă ecologică pe Nistru.
În opinia deputatului, Maia Sandu ar trebui să-i solicite omologului ei de la Kiev ca partea ucraineană să-și onoreze angajamentele asumate prin ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier și să-i solicite stoparea imediată a oricăror lucrări de extindere a Complexului Hidroenergetic Nistrean.
Violeta Ivanov a avut să-i reproșeze președintelui Maia Sandu că, în cadrul recentei sale vizite la Kiev, „nu a contribuit cu nimic la soluționarea problemei” și că, „mai mult, ea practic a recunoscut actualul status-quo”.
De ce este periculos proiectul hidrocentralelor pe Nistru dorit de Ucraina
Problema râului Nistru, a afirmat deputatul Violeta Ivanov, s-a agravat „începând cu anul 2010, pe timpul guvernului Filat, din care a făcut parte și Maia Sandu”.
În opinia Violetei Ivanov, guvernarea Filat a comis „un act de trădare națională”.
Ea a spus că, în 2010, premierii de atunci Vlad Filat și Iulia Timoșenko au semnat o „înțelegere cu iz penal, care prevedea inclusiv cedarea de către Moldova în favoarea Ucrainei a dreptului de proprietate asupra Centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk”.
„În anul 2011, Guvernul de atunci, din care, apropo, a făcut parte și președintele nou-ales, Maia Sandu, a aprobat hotărârea Guvernului prin care a fost cedat Ucrainei dreptul de proprietate deplină asupra Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare „Novodnestrovsk” printr-un Protocol moldo-ucrainean. Apoi, tot în 2011, Parlamentul Alianței pentru Integrare Europeană-2, din care a făcut parte doamna președinte și colegii ei, a ratificat acest protocol, legiferând astfel acest act criminal”, a explicat Violeta Ivanov.
În opinia ei, în cadrul recentei sale vizite oficiale la Kiev, Maia Sandu „a demonstrat lipsa totală de viziune asupra problemei respective, în privința intențiilor părții ucrainene de a extinde acest complex hidroenergetic de la Novodnestrovsk, precum și de a construi o cascadă de încă 6 hidrocentrale noi pe Nistru, catastrofale pentru Republica Moldova”.
„Doar în urma conectării a două generatoare la Centrala hidroelectrică de acumulare, volumul anual al fluviului Nistru a scăzut de la 10 la 7 kilometri cubi (miliarde tone sau miliarde metri cubi). Această pierdere de apă este egală cu cantitatea de apă care curge în râul Prut timp de un an. Acum imaginați-vă ce se va întâmpla dacă la Centrala vor fi conectate în total șapte turbine, precum planifică partea ucraineană”, a semnalat Violeta Ivanov.
Referitor la inițiativa Maiei Sandu ca UE să efectueze un studiu pe acest caz, Violeta Ivanov a spus că dispune de documente „care demonstrează cheltuirea deja a circa 3 milioane de dolari pentru evaluări”.
„Este condamnabil faptul că, atunci când mediul științific din Republica Moldova și din Ucraina, precum și societatea civilă, atenționează asupra consecințelor dezastruoase ale activității Complexului Hidroenergetic de la Novodnestrovsk și efectelor catastrofale care vor urma după construcția și punerea în funcțiune a celor 7 turbine planificate (dintre care 4 sunt deja construite n. r.) ale acestui Complex, președintele statului merge în Ucraina și, având o ocazie perfectă să abordeze direct această problemă vitală pentru Republica Moldova, ne demonstrează superficialism, lipsa capacității de negociere și nedorința de soluționare concretă a acestei probleme vitale pentru Republica Moldova”, a mai declarat Violeta Ivanov.
Deputatul a menționat că, în conformitate cu tratatele internaționale în domeniu ratificate de ambele state, Ucraina s-a obligat să evalueze impactul asupra mediului încă la etapa inițierii construcției. Violeta Ivanov a precizat că personal a semnat un Protocol în acest sens cu partea ucraineană, pe când era ministru al Mediului.
Ce reprezintă Nistrul la ora actuală
Fluviul Nistru are o lungime de 1362 de km și curge din munţii Carpaţi până la Marea Neagră, asigurând cu apă potabilă circa opt milioane de cetăţeni ucraineni şi moldoveni, pe un teritoriu de peste 72 de mii de kilometri pătraţi.
„Deşi importanța acestui fluviu, care pe vremuri se considera unul din cele mai frumoase din Europa, este enormă pentru dezvoltarea zonelor riverane, iar pentru Republica Moldova chiar este vital, atitudinea autorităților față de el este una nepăsătoare. Procesul eutrofizării, caracteristic mlaştinilor şi zonelor umede, a cuprins întreaga albie a fluviului, de la izvoare până la liman. Pe timpuri, Nistrul aducea anual pe teritoriul Republicii Moldova 10-11 km cubi de apă şi două viituri în primăvară şi toamnă. În prezent, cu mare greu se adună 5-6 km cubi, fără nicio viitură”, potrivit unei note informative a Partidului Verde Ecologist.
Acum, cea mai importantă misiune a ecologiștilor și politicienilor moldoveni ar fi să convingă autoritățile ucrainene să renunțe la proiectul celor șase hidrocentrale pe Nistru.