BUCUREȘTI, 1 feb – Sputnik. Analiză realizată de casa de avocatură Iordăchescu & Asociații pe tema restrângerii libertăților din cauza pandemiei atrage atenția că măsuri precum carantinarea orașelor sau chiar a țărilor, interzicerea călătoriilor neesențiale la nivelul Uniunii Europene sau impunerea măsurii carantinei în cazul călătoriilor s-au dovedit eficiente în limitarea răspândirii acestui virus, însă au ridicat probleme referitoare la exercițiul drepturilor și libertăților recunoscute cetățenilor.
Analiza observă că apariția vaccinului împotriva COVID-19 deschide calea spre ridicarea acestor restricții, apărând în schimb problema introducerii unui pașaport de vaccinare, cerută de unele țări din UE.
Potrivit casei de avocatură, ideea introducerii unui pașaport COVID-19 nu constituie o noutate, iar primele discuții pe marginea acestui subiect au avut loc în primăvara anului 2020, când a fost analizată posibilitatea introducerii acestui pașaport pe baza testelor antigen sau pe baza imunității oferite de infectarea cu acest virus.
“În afara sferei COVID-19, ideea unui certificat internațional de vaccinare a fost implementată acum 50 de ani, în contextul eforturilor internaționale de eradicare a febrei galbene. La momentul actual, un asemenea certificat este atestat de Organizația Mondială a Sănătății, fiind necesară prezentarea dovezii administrării anumitor vaccinuri la intrarea în unele state ale lumii, respectiv a certificatului internațional de vaccinare sau profilaxie”, afirmă Gabriela Musteață, avocat Iordăchescu & Asociații.
Acum însă, în contextul campaniilor actuale de vaccinare, pașaportul COVID-19 constituie un document care atestă identitatea persoanei și înregistrările privind vaccinarea împotriva COVID-19, fiind posibilă implementarea sa sub forma unei aplicații mobile, a unui cod QR sau chiar a unei brățări electronice.
Dacă, oficial, pașapoartele COVID-19 sunt prezentate ca șansa pentru o întoarcere la o viață normală, utilizarea lor permițând deținătorilor să călătorească fără restricții, să participe la evenimente sau întruniri de mari dimensiuni, precum concerte sau evenimente sportive, sau să revină la locul de muncă în condiții obișnuite, totuși ele ridică ”o serie de întrebări privind discriminarea, exercitarea drepturilor omului și protecția datelor cu caracter personal, având în vedere faptul că acestea conțin informații cu caracter medical și pot fi utilizate pentru a determina modalitatea în care li se permite cetățenilor să își exercite o serie de drepturi și libertăți, precum libertatea de mișcare sau libertatea de întrunire și de asociere”, atrage atenția Av. Gabriela Musteață.
Astfel. pașaportul COVID-19 ar putea fi utilizat atât ca o formă de restricționare a libertăților fundamentale, precum și ca o modalitate de exercitare normală a acestora. De exemplu, se arată în analiză, dacă aceste documente ar fi utilizate pentru a permite trecerea granițelor în interiorul Uniunii Europene fără a exista obligația de carantină, deținătorii acestora își vor putea exercita libertatea de mișcare în condiții obișnuite, însă persoanele care nu dețin acest pașaport vor avea în continuare limitat exercițiul libertății de mișcare.
Așadar, libertatea de mișcare va fi restricționată pentru cei fără pașaport Covid 19, iar cum în momentul de față vaccinul împotriva COVID-19 nu este disponibil pentru toți cetățenii, implementarea unui asemenea pașaport ar constitui un factor de discriminare prin raportare la persoanele care nu au acces la acest vaccin, se mai arată în analiza citată.
De asemenea, administrarea vaccinului este contraindicată pentru anumite persoane, spre exemplu cele care dezvoltă alergii față de substanțele vaccinului. De asemenea, față de aceste persoane, o eventuală discriminare nu va putea fi înlăturată nici ulterior, când vaccinul va fi disponibil pentru întreaga populație.
“În acest context, va trebui acordată o atenție deosebită acestui aspect, propunând alternative precum scutirea medicală de la vaccin sau posibilitatea de a exercita aceste libertăți pe baza unui test RT-PCR negativ. În orice caz, vaccinarea este facultativă, constituind un drept, iar nu o obligație. Astfel, aceste alternative trebuie să fie accesibile și pentru persoanele care nu doresc să se vaccineze”, este propunerea avansată de Gabriela Musteață.
În concluziile analizei, se arată că eforturile internaționale de limitare a răspândirii COVID-19 și de gestionare a pandemiei, inclusiv implementarea unui pașaport de vaccinare, pot intra în conflict cu exercitarea libertăților fundamentale, conducând la restrângerea acestora.
Analiza mai amintește că la nivel internațional s-au format deja două tabere: pro și contra pașaportului COVID-19, fiecare prezentând argumente medicale, juridice sau etice și că dezbaterea de departe de a fi încheiată.