Din nou
Partea terestră de peste hotarele Federației Ruse a proiectului ”Nord Stream – 2” a fost finalizată cu succes. Acum se instalează conductele în apele Germaniei, apoi – în apele daneze. Proiectul merge spre linia de finiș. Dar Washingtonul refuză să recunoască acest lucru. De la 1 ianuarie, a intrat în vigoare o nouă lege privind bugetul apărării, care include în sine sancțiuni suplimentare împotriva gazoductului rus.
În special, merge vorba despre organizațiile care furnizează servicii de testare, inspecție sau certificare. Compania norvegiană DNV GL a anunțat deja că va înceta toate activitățile de inspecție a gazoductului și că nu va putea să îl certifice.
Liderul majorității republicane în Senatul SUA, Mitch McConnell, a declarat mai devreme că legea bugetului pentru apărare este esențială pentru securitatea națională și pentru ”descurajarea superputerilor rivale, precum China și Rusia”. Acest document va consolida avantajul SUA ”pe mare, pe uscat, în aer, în spațiul cibernetic și în spațiul cosmic”.
”Gazpromului” i-au rămas de așezat în jur de 150 de kilometri de țevi: 120 – în Danemarca și puțin peste 30 – în Germania. Conducta de gaz este completă în proporție de 94%.
În ciuda încercărilor Washingtonului de a preveni finalizarea proiectului finanțat de către cele cinci cele mai mari companii energetice din Europa, lucrările în apele teritoriale germane s-au reluat pe 11 ianuarie – după o pauză de un an. De la 15 ianuarie, se va începe așezarea conductelor și de-a lungul coastei daneze.
Nava de instalare a conductelor ”Fortuna” va fi ajutată de către navele ”Murman” și ”Baltiiskii Isledovateli” ale Serviciului de Salvare Maritim din Rusia, precum și de alte nave auxiliare. În largul mării, se va crea o zonă temporar inaccesibilă, care va avea o lățime de 200 de metri în ambele părți de la linia de instalare a conductei.
După cum a precizat anterior Elena Burmistrova, directoarea generală a companiei ”Gazprom Export”, data finalizării construcției secțiunii maritime depinde de o serie de circumstanțe, în special de vreme.
Mecanism de apărare
Între timp, Statele Unite amenință din nou companiile europene, care, potrivit Washingtonului, ajută Rusiei în realizarea proiectului ”Nord Stream – 2”.
"Încercăm să îi alertăm de risc și îi îndemnăm să renunțe la cooperare înainte de a fi prea târziu", a declarat o sursă din cadrul Departamentului de Stat, citând Reuters. În zilele următoare, Casa Albă, potrivit informațiilor furnizate de către această agenție, va publica o listă a organizațiilor supuse sancțiunilor.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe din Rusia subliniază că Moscova nu are nicio îndoială cu privire la succesul proiectului ”Nord Stream – 2”, indiferent de modul în Washingtonul va exercita presiuni asupra partenerilor ”Gazpromului” din Europa de Vest.
Germania continuă să considere ”Nord Stream – 2” un proiect economic și nu acceptă sancțiunile extrateritoriale ale SUA. Acest lucru a fost reamintit zilele trecute de reprezentantul adjunct oficial al Cabinetului de Miniștri al Republicii Federale Germania, Ulrike Demmer. Mai mult, la începutul lunii ianuarie, parlamentul landului federal german Mecklenburg - Pomerania Occidentală, cu un vot majoritar, a susținut inițiativa guvernului regional de a crea un fond ecologic ”Clima și protecția mediului MV”.
Acest fond a fost inventat pentru a ocoli sancțiunile americane. Organizația va putea achiziționa echipamentele necesare construcției și, în primul rând, va recunoaște conducta de gaz ca fiind importantă pentru ecologie.
Potrivit Bild-ului german, acest lucru va face posibilă clasificarea proiectului ”Nord Stream – 2” drept ”un element fundamental pentru protecția mediului”.
Fundația intenționează să înregistreze o întreprindere comercială care se va ocupa exclusiv de ”Nord Stream – 2”. Companiile amenințate cu sancțiuni vor interacționa cu partea rusă prin instrumentele economice furnizate de această întreprindere.
Vor pierde timpul
Vor reuși oare germanii să se protejeze de sancțiuni? Observatorii au păreri diferite. Pe de o parte, fundația a primit investiții și autoritate suficientă pentru a putea contracara eforturile Washingtonului, declară directorul companiei TMT, Daniil Rostovțev.
"Cu toate acestea, inițiativa cu fundația a provocat nemulțumiri în societate, în special în rândul celor ”verzi”. Ecologiștii consideră că este lipsit de etică și revoltător să contribuie în acest fel la un proiect care, în opinia lor, nu este deloc ”verde”, ci chiar periculos pentru mediu”, a spus analistul. Acum, totul depinde de faptul dacă susținătorii proiectului ”Nord Stream – 2” vor putea ajunge la un acord comun cu publicul.
În același timp, expertul industrial independent Leonid Hazanov asigură că Berlinul oricum nu va face concesii Washingtonului: Germania are nevoie de combustibilul albastru rusesc, care este mai ieftin decât GNL-ul american. Și cu atât mai mult este necesar să se păstreze relațiile economice cu Rusia: această piață este strategică pentru companiile germane.
"Desigur, fundația va nimeri sub sancțiunile americane, dar acestea nu vor avea niciun efect. Iar împotriva contractorilor săi va trebui de pregătit un nou proiect de lege, care să fie trecut prin Congres și care apoi trebuie să fie semnat de președinte. Acest proces poate dura și până la șase luni, timp în care ”Nord Stream – 2” va fi finalizat”, spune expertul. Cu toate acestea, el nu exclude dificultățile din etapa de exploatare a gazoductului – tocmai din cauza sancțiunilor care sunt cusute în bugetul apărării al SUA.
Frică și ură
Și britanicii vor să urmeze exemplul americanilor. Potrivit parlamentarului-conservator britanic Daniel Kochinski, gazoductul rus este ”extrem de periculos”, deoarece duce ”direct către Rusia”, ocolind toate rețelele de gaze și petrol situate pe teritoriul țărilor NATO. Potrivit acestuia, britanicii nu mai sunt constrânși de apartenența lor la Uniunea Europeană și, prin urmare, ”trebuie să urmăm prietenilor americani și să impunem sancțiuni împotriva oricărei companii implicate în construcția ”Nord Stream – 2”.
Între timp, Suedia, se teme că președinția lui Joe Biden va pune începutul unui ”război al gazelor” în imediata vecinătate a țării din cauza conductei de gaz. După cum a remarcat Svenska Dagbladet, democratul american este mai degrabă ”un adversar și mai dur decât Donald Trump”. Iar pentru regatul scandinav, problema a fost deja rezolvată: guvernul a aprobat instalarea conductelor prin zona economică suedeză.
Pentru ”Gazprom”, politica energetică a lui Biden, așa-numitul ”curs verde”, reprezintă un aspect negativ al președinției lui. Democrații intenționează să cheltuiască două trilioane de dolari pentru a trece la o energie ecologic curată până în 2035. Iar până în 2050 – la zero emisii. Cu toate acestea, și energia verde este la îndemâna Rusiei: nu numai gazele naturale, ci și hidrogenul poate fi pompat în ”North Stream – 2”. În Europa, cerea potențială de combustibil pe bază de hidrogen este foarte ridicată.
De altfel, SUA de asemenea se îndoiește că noul șef al Casei Albe va realiza tot ceea ce a promis în legătura cu conducta rusă. După cum asigură fostul senator al statului Virginia, Richard Black, Biden va prefera să ajungă la un acord cu Moscova cu privire la finalizarea construcției ”fără zarvă”. Și, în schimb, va încerca să negocieze unele beneficii pentru Washington.