CHIȘINĂU, 29 dec – Sputnik. Forfotă mare în toată lumea în preajma Revelionului - noaptea în care vom întâmpina Anul Nou. Această sărbătoare reprezintă înnoirea simbolică a timpului, la cumpăna dintre ani. Noaptea de Revelion este sărbătorită de oamenii din întreaga lume în diverse moduri: în familie sau cu prietenii, cu urări de noroc și sănătate, cu focuri de artificii.
Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri
Tradiția spune că de-a lungul secolelor, pe teritoriul de astăzi al Moldovei, Anul Nou a fost sărbătorit în diferite anotimpuri. În perioada dacică, Revelionul era marcat pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei. Într-o altă perioadă, Anul Nou începea la Bobotează și coincidea cu Anul Nou Agrar, asociat debutului vegetației.
Cuvântul „revelion” folosit de moldoveni pentru a numi petrecerea dintre ani, provine din franceză și se referă la ”a sta de veghe” și ”a cina la miezul nopții”, cu prilejul unei sărbători. Credința populară spune că în noaptea dintre ani se deschide cerul pentru o clipă, moment în care credincioșii îl pot vedea pe Dumnezeu, la ospățul ritual.
Bucatele pe masa de Revelion a moldovenilor
Și când e vorba de ospăț, atunci moldovenii au grijă ca pe masa de sărbătoare să nu lipsească nimic. Tradiția spune că pentru masa de Revelion e bine să se pregătească 12 feluri de mâncare, în conformitate cu numărul de luni ale anului. De pe masa de sărbătoare nu trebuie să lipsească sarmalele, carnea, răciturile, plăcintele, colacii, coliva, prăjiturile de casă, dulciurile, fructele, dar și vinul roșu.
Un alt obicei legat de bucatele de pe masă se referă la plăcinte. Moldovenii obișnuiesc să pună în plăcinte bilețele de Anul Nou. Tradiția spune că printre plăcintele servite e bine să fie una în care este pusă o monedă. Pe cel căruia îi nimerește îl așteaptă un an norocos.
Obiceiurile specifice acestei zile reprezintă un rit precreștin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune în casa și gospodăria celui urat. În ziua de Anul Nou, în Moldova copiii merg cu Sorcova la rude și apoi la vecini, primind în schimb bani şi dulciuri. Personajele de sărbători sunt Moș Crăciun, Alba ca Zăpada, Baba Hârca, Capra, Călușarii și Ursul.
Superstiții legate de Anul Nou
De-a lungul istoriei și până în zilele noastre, oamenii obișnuiesc să creadă în magie. Astfel, majoritatea au convingerea că tot ceea ce se va întâmpla în noaptea de Anul Nou reprezintă un semn pentru ceea ce va urma în anul următor.
Cele mai des întâlnite superstiții sunt legate de bani. Moldovenii cred în continuare că, dacă te prinde Anul Nou fără bani, vei fi sărac tot anul, iar dacă ai intrat în noul an cu datorii, acestea se vor ține scai de tine până la sfârșitul anului. Tradiția spune că în prima zi a anului se spală pe față, până la răsăritul soarelui, cu apa în care în ajun au fost aruncate monede. În noaptea dintre ani, dar și pe 1 ianuarie, la moldoveni nu se plânge.
Persoanele care plâng, vor avea un an plin cu evenimente triste, potrivit superstițiilor. Moldovencele nemăritate împrumută o verighetă și îo poartă de Anul Nou pe al treilea deget de la mâna stângă. Sunt convinse că așa îl vor visa pe viitorul soț.
În mod tradițional, nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou, pentru că, procedând astfel, oamenii își pierd norocul. Se mai crede că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an va influența gazda tot anul. Totodată, în prima zi din an nu se iese din casă până când o persoană brunetă nu intră în locuință.
Obiceiuri legate de Anul Nou
În Moldova, cu o lună înainte de Anul nou, într-un vas de lut se seamănă boabe de diferite cereale. Culturile care nu răsar nu mai sunt semănate primăvara în câmp.
Pentru a ocroti animalele, moldovenii, în prima dimineață a noului an, le afumă cu fum din gunoi ars. Un obicei, care, potrivit unor oameni, te face să cunoști adevărul, este calendarul de ceapă.
În 12 foi de ceapă, fiecare semnificând una dintre lunile anului, se pune sare. În funcție de felul în care se topește sarea, va ploua sau nu în luna respectivă.