BUCUREȘTI, 22 dec – Sputnik. Într-o ședință derulată sub presiunea noii coaliții de guvernământ, Senatul a ales președinte pe Anca Dragu. Este prima femeie președinte al Senatului – deci o premieră îmbucurătoare dar…
… dar este unul dintre cei mai controversați membri ai ”Guvernului zero”, așa cum a fost poreclit guvernul Cioloș, din cauza absorbției de fonduri europene… zero!
Anca Dragu are o carieră bazată pe relația cu FMI, Comisia Europeană și o mare companie germană care controlează un segment energetic în România.
Pe scurt, Anca Dragu a absolvit ASE, apoi în același an, abia ieșită din facultate, devine economist la… Banca Națională a României (!!!), pentru ca în 2001 să ajungă la Fondul Monetar Internațional, unde lucrează aproape 13 ani, până în 2013!
De aici pleacă la Comisia Europeană, din 2013 până în 2015, când Dacian Cioloș o numește Ministru al Finanțelor! Ulterior, a devenit membru în Consiliul Director al unei mari companii germane din domeniul energiei din România.
Din această poziție a ajuns senator.
Și apare întrebarea – de ce un partid ca USR-PLUS, cu atâția lideri cunoscuți și ambițioși, a negociat zile întregi pentru a susține o… nulitate din punct de vedere al imaginii și importanței ca politician? Cel puțin PNL își propune președintele, pe Orban, la Cameră. E o decizie normală! Ceea ce nu se poate spune despre USR-PLUS!
Anca Dragu nu are experiență politică, parlamentară sau cunoștințe juridice – deci cum să fie propusă președinte al Senatului… al doilea demnitar ca importanță în România?! Adică omul care ține locul președintelui în cazul în care acesta se află în imposibilitatea exercitării prerogativelor (suspendare, boală, deces etc.)!
Ce motiv avea USR-PLUS să lupte până la sânge pentru a o propulsa pe Anca Dragu? Singurele explicații… nu pot veni din România, asta e clar – și vor apărea, desigur, multe variante și ipoteze în zilele ce urmează.
Precizăm că Anca Dragu a fost aleasă senator pe listele USR - PLUS, Anca Dragu, și a fost susținută de coaliția PNL, USR - PLUS și UDMR pentru funcția de preşedinte al Senatului, obţinând 75 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”, șapte voturi fiind nule.
Contracandidat a fost o altă „valoare” parlamentară, senatorul PSD Lucian Romaşcanu.