CHIȘINĂU, 16 dec – RIA Novosti, Sofia Melniciuk. Fără surprize din partea Colegiului Electoral: așa cum era de așteptat, 306 de voturi pentru Joe Biden. Donald Trump a obținut 232. Democratul se apropie de inaugurare, în timp ce șansele președintelui actual de a contesta rezultatele se diminuează. Ce l-a împiedicat să câștige procesele – în materialul RIA Novosti.
Martorul vedetă
"Știu ce am văzut. Și am semnat o hârtie care spunea: dacă mint, voi merge la închisoare. Iar dumneavoastră? Există sute de mii de discrepanțe în listele alegătorilor înregistrați ... se pare că prezența la vot a fost de 120%". O astfel de mărturie despre încălcările de la secțiile de votare din Detroit a fost dată de Melissa Caron, ”martorul vedetă” al echipei lui Donald Trump. Ea întrerupea constant senatorul care punea întrebări, iar avocatul personal al președintelui, Rudy Giuliani, chiar i-a făcut observații.
Unii au decis că femeia, cu o tunsoare excentrică și cu un mod particular de a vorbi, era în stare de ebrietate. Drept urmare, Melissa a devenit o senzație pe Internet și personajul unei parodii în cadrul emisiunii de comedie Saturday Night Life.
Susținătorii lui Trump așa și nu au putut demonstra că lucrătorii secțiilor de votare au scanat de două ori ”zeci de mii” de buletine de vot și că buletine de vot false ar fi fost livrate centrului de numărare a voturilor în autoutilitare destinate chipurile livrării alimentelor. De asemenea, nici noutatea despre prezența antecedentelor penale în cazierul judiciar al ”martorului vedetă” nu a adăugat credibilitate cuvintelor acestuia din urmă. Presa a descoperit că Melissa îi trimitea videoclipuri obscene fostei soții a iubitului ei.
La audiere, echipa lui Trump a dorit din nou să conteste rezultatele alegerilor din noiembrie. Însă apăreau probleme, aproape de fiecare dată, când încercau să prezinte instanței dovezi de fraudă.
Confuzie peste confuzie
Reprezentanții echipei de campanie a lui Trump au început să intenteze procese în instanțele regionale imediat după alegeri. Erau acuzate neconcordanțe semnificative. De exemplu, în districtul Maricopa din Arizona, alegătorii republicani s-au plâns că aparatele de numărare a voturilor nu ”citeau” buletinele lor de vot întrucât erau completate cu markerele firmei Sharpie.
Cu toate acestea, în timpul audierilor, martorii s-au contrazis: au spus că voturile s-au pierdut, de fapt, nu din cauza markerelor. Mai mult, procurorul Corey Langhofer, a spus că nu este vorba deloc de fraudă, ci mai degrabă de ”unele erori accidentale”. La întrebarea dacă a fost plătit pentru a depune mărturie sau nu, un alegător a răspuns că nu știe: până acum nimeni nu a discutat cu el pe acest subiect, dar el nu este împotriva remunerației, dacă aceasta este prevăzută.
În Tribunalul din Georgia, un angajat al serviciului securitate cibernetică a insistat asupra faptului că numărul de voturi contabilizate de aparat a depășit numărul de alegători înregistrați. Adevărat, nu în Georgia, ci în Michigan. În același timp, lista orașelor în care ar fi fost înregistrate încălcări include, în principal, așezările din Minnesota.
În Pennsylvania – unul dintre cele mai importante state pentru rezultatul alegerilor – avocații președintelui s-au pregătit de litigii mult timp. Dar așa și nu au colectat dovezile necesare. În unele cazuri, avocații înșiși au recunoscut că pur și simplu nu există nici o dovadă de fraudă.
Ultima șansă
Se presupunea că procesul inițiat săptămâna trecută de statul Texas va fi decisiv. Cerea de anulare a rezultatelor alegerilor în ”statele vacilante” – Georgia, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin – a fost trimisă Curții Supreme. Procurorul general din Texas a fost susținut de 17 state.
Cererea a fost depusă la Curtea Supremă, deoarece aceasta din urmă soluționează direct litigiile dintre regiuni, ocolind instanțele inferioare. De obicei, în așa mod sunt rezolvate contradicțiile privind frontiera sau distribuția resurselor de apă. De această dată însă s-a vorbit despre faptul că rezultatele alegerilor sunt neconstituționale și trebuie anulate.
Nu au fost prezentate dovezi convingătoare. După cum era de așteptat, Curtea Supremă a respins cererea. Nu a ajutat nici faptul că printre judecători există și unii numiți de Trump.
Ben Sasse, senatorul republican din Nebraska, a rezumat: ”Hotărârea Curții Supreme, unde activează trei judecători numiți de Trump, este o consolare pentru orice american care se preocupă de respectarea legii”.
Ultima dată când Curtea Supremă a decis soarta alegerilor a fost în 2000. Atunci, nu era clar cine a câștigat în Florida – democratul Al Gore sau republicanul George W. Bush. Statul, unde Jeb, fratele lui Bush, era guvernator, a dat victoria republicanului. Voturile au fost renumărate la cererea democraților, bătălia era dusă pentru fiecare buletin de vot, se legau de lucrurile cele mai mici, dar a fost imposibil să se decidă cine a câștigat. În cele din urmă, Curtea Supremă a decis să fie recunoscute rezultatele inițiale. Bush a devenit președinte, în ciuda voturilor mai puține.
În perioada premergătoare alegerilor actuale, unii s-au temut că situația se va repeta și că judecătorii conservatori numiți de Trump vor fi de partea președintelui. Însă funcția la Curtea Supremă este pe viață, deci nu este nevoie ca arbitrii să își exprime recunoștința pentru fotoliu.
Alegerea electorilor
Acordul final a fost întrunirea Colegiului Electoral, în cadrul căreia reprezentanții fiecărui stat au votat. Numărul acestora depinde de populația regiunii: mai mulți alegători – mai mulți reprezentanți. Deci, din California și din Florida – state care sunt dens populate – participă 55 și 38 de reprezentanți, respectiv. Pe când din Dakota de Nord și cea de Sud – câte 3 reprezentanți pentru fiecare stat. Pentru victorie, este nevoie de mai mult de 270 de voturi.
Criticii sistemului electoral subliniază că este posibil să devii președinte, chiar și dacă obții mai puține voturi din partea americanilor de rând. Susținătorii sistemului electoral observă însă că, în schimb, statele mai puțin populate au o pondere garantată în alegeri.
De data aceasta totul era previzibil: în țară se aplică principiul ”câștigătorul ia totul”. Cu alte cuvinte, liderul la cursa prezidențială din fiecare stat primește voturile tuturor electorilor locali, indiferent dacă acestora din urmă le place acest lucru sau nu.
În istoria Statelor Unite au existat momente când electorii au sfidat dorința majorității alegătorilor. Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost în 2016: cinci democrați și doi republicani au votat diferit de cum se aștepta de la ei. De fapt, Constituția nu îi obligă la nimic, dar în unele regiuni pentru samavolnicie sunt amendați sau chiar pot ajunge în închisoare.
Pe 6 ianuarie, ambele camere ale Congresului vor examina rezultatele votului electoral și abia atunci vor anunța victoria finală a lui Biden. Cu toate acestea, pe 3 ianuarie, componența Congresului va fi reînnoită. În teorie, înfrângerea lui Trump ar putea să nu fie încă recunoscută – și acest lucru este probabil ultima șansă a actualului președinte.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova