CHIȘINĂU, 1 nov – Sputnik. Pe 1 noiembrie au loc alegerile președintelui Republicii Moldova.
Secțiile de votare vor fi deschise între orele 07:00 și 21:00, cu excepția secțiilor din Strasbourg (Franța) și Baku (Azerbaidjan) pentru care a fost aprobat un program special, mai scurt.
Numele celor opt concurenţi electorali au fost tipărite în buletinul de vot cu litere majuscule, în următoarea ordine: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Țîcu Octavian, Chirtoacă Dorin.
În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3.287.140 de cetățeni cu drept de vot, potrivit CEC.
Pentru scrutinul prezidențial din 1 noiembrie au fost formate 2.143 de secții de votare, inclusiv 139 de secții de votare peste hotare.
Astăzi, alegătorii care din motive de sănătate sau din alte motive temeinice nu se pot deplasa la secţia de votare mai pot solicita biroului electoral să le fie adusă urna de vot mobilă la locul aflării, prin cereri în scris, până la ora 15:00, dacă prezintă şi certificat medical.
Pentru secțiile de vot de pe teritoriul Republicii Moldova au fost tipărite aproape 3 milioane de buletine de vot (2.934.017), prețul unui exemplar fiind 14,4 bani. Pentru secțiile de peste hotare au fost tipărite 556 de mii de buletine de vot, prețul unui exemplar fiind de 19,2 bani – prețul este mai mare din cauza tirajului mai mic.
Participanții la vot urmează să respecte măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19: să poarte măști de protecție; să respecte distanța fizică menționată pe indicatoarele vizuale; să-și dezinfecteze mâinile la intrarea în secția de votare; să-și efectueze termometria la intrarea în secția de votare.
Cum va informa CEC despre prezența la vot și rezultatul alegerilor
Comisia Electorală Centrală (CEC) a precizat că în ziua alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor fi difuzate informaţii de interes public și vor fi organizate briefinguri cu participarea membrilor Comisiei Electorale Centrale conform următorului orar: ora 08:00; ora 12:00; ora 15:00; ora 18:00; ora 22:00.
Prin intermediul unei aplicații disponibile pe pagina-web a instituției www.cec.md sau în pagină separată, la fel ca la scrutinele anterioare, va fi posibilă vizualizarea prezenței la vot pe parcursul zilei alegerilor, dar și informații despre rezultatele preliminare ale scrutinului după închiderea secțiilor de votare.
Validarea alegerilor
Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale.
Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie 2020, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.
În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.
Mandatul președintelui
Conform Constituției, președintele Republicii Moldova este ales pentru un mandat de patru ani și preia funcția în ziua depunerii jurământului.
Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.
Ultima dată, șeful statului a fost ales la sfârșitul anului 2016, când candidatul din Partidul Socialiștilor, Igor Dodon, a câștigat alegerile. Adversarul său a fost liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu.
Igor Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.
Câți observatori vor monitoriza alegerile
Pentru alegerile prezidențiale au fost acreditați 2.193 de observatori, dintre care 1.883 de observatori naționali, 299 de observatori internaționali și 11 experți electorali internaționali.
Comparativ cu alegerile parlamentare din februarie 2019, alegerile prezidențiale din 1 noiembrie vor fi monitorizate de un număr mai redus de observatori - cu 45% mai puțini observatori naționali și cu 60% mai puțini observatori internaționali.
Printre observatorii acreditați de CEC se numără cei din partea Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI și din partea din partea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor ENEMO.
La aceste alegeri vor lipsi observatorii din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Organizația a informat CEC că-și anulează misiunea de observare din cauza restricțiilor de călătorie impuse de mai multe state privind deplasarea în Republica Moldova, în contextul pandemiei cu COVID-19.
Totodată, au fost acreditați 3.043 de observatori la alegeri din partea a cinci candidați la președinție: Violeta Ivanov - 914 observatori (30%), Igor Dodon - 831 (27%), Renato Usatîi - 820 (27%), Maia Sandu – 475 (16%), Andrei Năstase (PPPDA) - 3 observatori (0,1%).
Detalii despre secțiile de vot
Pentru scrutinul prezidențial vor fi deschise 2.143 de secții de votare, inclusiv 139 de secții de votare peste hotare și 42 de secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, municipiul Bender și unele localități din raionul Căușeni.
Pe teritoriul municipiului Chișinău vor fi deschise 305 secții de votare, dintre care 245 vor fi organizate în cele cinci sectoare ale capitalei, iar 60 de secții vor fi deschise în localitățile suburbane.
Cele mai multe secții de votare din străinătate vor fi deschise în Italia, Federația Rusă, România și SUA.
În Federația Rusă vor fi deschise 17 secții de votare pe 1 noiembrie - patru în orașul Moscova, patru în regiunea Moscova, trei în Sankt-Petersburg și câte o secție de votare în orașele Surgut, Soci, Tula, Lipețk, Kostroma, Kursk.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat un program special de activitate pentru două secții de votare - nr. 1/342, din orașul Strasbourg, Franța și nr. 1/307, din orașul Baku, Azerbaidjan. La aceste două secții procesul votării va dura mai puțin decât în restul secțiilor.
Programul va fi scurtat cu o oră la Strasbourg, din cauza înăspririi restricțiilor impuse din cauza COVID-19, dar și ca urmare a declarării celui mai înalt grad de alertă anti-teroristă, în urma atacurilor din Nisa și Avignon. Secția de votare nr. 1/342 din Strasbourg va activa între orele 7:00 și 20:00.
Secția de votare nr.1/307 din Baku va activa între orele 7:00 și 18:00. În Azerbaidjan a fost instituită legea marțială, din cauza conflictului militar azero-armean. În orașul Baku este interzisă aflarea cetățenilor pe străzi, fără permise speciale, între orele 21:00 și 06:00, iar aflarea în stradă după orele 19:30 nu este recomandabilă.
Supraveghere video în secțiile de votare
Comisia Electorală Centrală a anunțat că și la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie în toate secțiile de votare va funcționa un sistem de înregistrare video.
Sistemul de înregistrare video nu va avea conexiune la rețeaua internet și va fi funcțional și activ doar în ziua votării, „pentru a monitoriza operațiunile electorale în lipsa alegătorilor”, a explicat CEC.
Astfel, înregistrarea video va începe în momentul demarării operațiunilor electorale preparatorii privind deschiderea secției de votare, când sunt sigilate urnele de vot, este verificată prezența listelor electorale, buletinelor de vot, ștampilelor.
Apoi, înregistrarea video va fi oprită la deschiderea secției de votare, la ora 7:00, la intrarea primului alegător. Ulterior, înregistrarea video va fi repornită în momentul închiderii secției de votare și oprită după finalizarea procedurii de numărare și totalizare a voturilor de către membrii biroului electoral al secției de votare.
Alegi locale concomitent cu scrutinul prezidențial
Pe 1 noiembrie, concomitent cu alegerile prezidențiale, în patru localități vor avea loc și alegeri locale noi. Alți primari urmează să fie aleși în satul Dubna, raionul Soroca, în comuna Chetriș, raionul Fălești, în comuna Piatra, raionul Orhei, și în satul Corlăteni, raionul Râșcani.
Indicațiile procurorului general cu privire la ziua alegerilor
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a semnat o directivă prin care le cere procurorilor teritoriali și celor specializați să sistematizeze toate sesizările despre încălcările legislației electorale din timpul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie 2020, precum și soluțiile adoptate, inclusiv de către Poliție.
Directiva emisă de procurorul general mai prevede informarea neîntârziată a Procuraturii Generale despre orice faptă penală sesizată sau examinată, precum și despre soluția adoptată în consecință.
„Acest lucru, potrivit procurorului general, va permite de a stabili dacă ilegalitățile au putut influența rezultatele scrutinului, deoarece soluțiile urmăririi penale pot fi luate în calcul de către Curtea Constituțională la validarea alegerilor”, menționează Procuratura Generală.
Președinții organelor electorale şi alte persoane cu funcții de răspundere, potrivit legislației, sunt obligați să informeze imediat Procuratura despre acțiunile care conţin elementele infracțiunilor legate de efectuarea alegerilor.
Potrivit legislației, Procuratura este obligată să asigure examinarea, la sesizare sau din oficiu, a încălcărilor legislației electorale care conțin elementele infracțiunilor prevăzute de Codul penal, cum ar fi: împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activității organelor electorale; coruperea alegătorilor; falsificarea rezultatelor votării, precum și alte fapte pasibile de răspundere penală.
Procuratura Generală relevă că constatarea și examinarea contravențiilor prevăzute la articolele 47 – 53 din Codul contravențional ține de competența organelor afacerilor interne, Curții de Conturi, Comisiei Electorale Centrale și, respectiv, instanțelor de judecată.