MOSCOVA, 15 oct – Sputnik, Natalia Dembinksia. Prăbușirea prețurilor la petrol, datorii imense și insuficiența resurselor financiare au declanșat o serie de falimente în industria șistului din SUA. Nu au reușit să supraviețuiască pandemiei cei mai mari jucători de pe piață. Iar cele mai grave lucruri, se pare, urmează să apară: investiții în acest sector riscă să se prăbușească de două ori. Acest lucru presupune că majoritatea companiilor nu vor supraviețui. De ce companiile în domeniului șistului, care reprezentau cândva liderii în extracția de petrol în SUA, astăzi se află cu un picior în groapă, aflați în materialul realizat de RIA Novosti.
Prețuri mici
Prăbușirea cotațiile la petrol în primăvară a slăbit brusc dinamica furajelor în Statele Unite. Materia primă s-a ieftinit aproximativ cu 50 la sută. Texasul a fost a fost luat prin surpindere. Drept urmare Parsley Energy a închis 150 de sonde, Continental Resources a redus producția cu o treime, Texland Petroleum – în totalitate.
În aprilie a falimentat una din cele mai mari companii în domeniul șistului Whiting Petroleum, urmată de compania de deservire Hornbeck Offshore Services. În mai, California Resources și gigantul de șist, Chesapeake Enеrgy, au anunțat despre încetarea activității investitorilor. Analiștii au avertizat: e doar un început al valului de falimente, care urmează să cuprindă toată sfera. Potrivit prognozei Pickering Energy Partners, peste 40 la sută din companii riscă să ajungă în faliment.
Cotațiile curente în continuare nu permit companiilor de șist să obțină profit. Costurile de producție reprezintă 50-60 de dolari pentru un barili, 40 e insuficient. Aici ei se pomenesc într-un cerc vicios: pentru a se menține la suprafață, au nevoie de bani, însă nu au pe cine miza.
Potrivit aprecierilor Agenției Internaționale Energetice (IEA), investițiile în extracțiile de șist se vor prăbuși în acest an de două ori – până la 45 de miliarde de dolari. În 2019 acestea constituia aproximativ 100 de miliarde.
În raportul IEA, World Energy Outlook, se menționează că punctul maxim a fost înregistrat în anul 2014: 125 miliarde. În acest deceniu se așteaptă la 30 la sută mai puțin – în jur de 85 de miliarde.
Prognoza agenției internaționale de consulting Rystad Energy vorbește despre aproximativ 67 miliarde de dolari în acest an.
O dezamăgire amară
Trebuie să menționăm că investitorii au devenit reci față de companiile de șist nu de azi. Spre sfârșitul anului 2018, majoritatea companiilor au fost nevoite să-și reducă bugetele cu miliarde de dolari din cauza investițiilor insuficiente. Motivul este unul foarte simplu: lipsa profitului.
Faptul că SUA devenise cel mai mare producător de petrol din lume se datorează anume șistului. Însă, aceștia sunt nevoiți să construiască sonde noi, pentru că sectoarele de extracție se epuizau rapid. Erau nevoiți să contracteze credite.
La finele decadei șistului, investitorii au conștientizat: această afacere se află departe de orice rentabilitate, companiile până în prezent extrag petrol cu pierderi, finanțând deficitul mijloacelor din contul unor noi credite. În decursul a zece ani, 40 de mari reprezentanți ai sectorului au cheltuit aproximativ cu 200 miliarde mai mult decât au câștigat.
Doar o mică parte au fost în stare să demonstreze că sunt capabili să obțină profit, constată analiștii. Mii de sonde pompează mult mai puțin materie primă decât au promis investitorilor. Prin urmare, acțiunile companiilor sunt vândute. Problemele le observă și jucătorii. “Sectorul a distrus în totalitate încrederea investitorilor în ultima decadă”, susține Lee M. Tillman, directorul general al companii de petrol și gaze Marathon Oil, a patra ca pondere în țară în extracția de petrol.
Pentru investitori companiile de șist s-au dovedit a fi o “oaie neagră”, menționează FactSet, o companie internațională, specializată pe piața de date financiare. Din 2007, indicele acțiunilor producătorilor americani de șist a pierdut 31 la sută, în timp ce S&P 500 a crescut cu 80.
Un secret murdat
Potrivit prognozei IEA, anume SUA vor contribui în cea mai mare măsură la reducerea livrărilor mondiale de petrol. Producția în principale șapte bazine de șist din SUA – bazinul Permian, Eagle Ford, Bakken, Niobrom, Anadark, Appalachian și Haynesville se vor reduce până la 7,632 milioane de barili pe zi. În special, în bazinul Permian, căruia îi revine peste jumătate din toată producția de șist – până la 4,5 milioane, în Eagle Ford – până la 1,3 milioane.
Cât nu ar părea de paradoxal, lipsa unei perspective este cauzată de tehnologia pe care a mizat toată industria americană petrolieră. Potrivit unuia din cei mai importanți investitori în domeniu, fracturarea hidraulică a redus serios rezervele de hidrocarburi ale țării. Acest lucru îngroapă orice speranțe în refacerea extracției și a independenței energetice a SUA.
Wil VanLoh, președintele companiei de investiții Quantum Energy Partners, ale cărei companii din portofoliul produc un pic mai puțin decât ExxonMobil, a recunoscut: fracturarea hidraulică “a distrus cea mai mare parte a rezervelor din America de Nord”.
“E un secret murdar al șistului – a declarat VanLoh pentru Financial Times, menționând că sondele sunt prea aproape una de alta. În ultimii cinci ani nu am făcut decât să golim subsolul”.
Urmează mai multe
Așa cum indică Financial Times, în primul trimestru cele mai mai mari companii independente de șist au înregistrat un număr record de pierderi, în valoare totală de 26 de miliarde de dolari. Trebuie să ne pregătim de ceea ce este inevitabil – de falimente, subliniază publicația.
Dezastrul va fi mai mare decât punctual maxim al crizei petroliere din anul 2016. Atunci 70 de companii și-au anunțat insolvența, însă acestea erau mici și au lăsat în urma lor datorii de doar 56 de miliarde de dolari. Acum se prăbușesc giganții. În iunie, din joc a ieșit un alt mare producător de șist - Extraction Oil & Gas.
Potrivit datelor firmei juridice Haynes and Boone, în decursul a opt luni ale anului, 36 de firme cu datorii de 51 de miliarde au depus declarații de faliment. Suma datoriilor celor 25 de companii mari se ridică la 150 de miliarde.
“Ideea este că piața se va confrunta cu falimente și restructurări”, constată Regina Mayor, șeful secției Energie a agenției de rating KPMG. Potrivit prognozelor analiștilor, până la sfârșitul anului următor, vor falimenta 250 de companii, dacă prețurile la petrol nu vor crește până la un nivel necesar. Însă pandemia ia noi turații, fapt care poate provoca o scădere a cererii la resurse energetice, cu consecințe respective asupra cotațiilor. Potrivit unui studiu recent al companiei de consulting și audit Deloitte, peste o treime din producătorii de șist din SUA deja sunt în incapacitate de plată.