Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko
Și totuși, actuala confruntare armată dintre Azerbaidjan și Armenia din Nagorno-Karabakh în septembrie 2020 se distinge printr-un număr fără precedent de informații care sunt urmate aproape imediat de o dezmințire de către cealaltă parte. Acest lucru complică analiza situației de către observatorii internaționali, generează neîncredere în orice declarații oficiale ale autorităților de la Baku și Erevan.
Cifre îndoielnice, fapte, episoade netransparente din perioada zilelor de ostilități din septembrie s-au acumulat foarte multe. De exemplu, potrivit Ministerului Apărării din Armenia, 49 de drone azere au fost doborâte, dar a fost publicată o fotografie cu resturile unui singur dispozitiv. La rândul său, Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat distrugerea a 18 UAV-uri armene, precum și a 80 de tancuri armene și un întreg regiment (aproximativ două mii de oameni).
În ultimul deceniu de turbulențe politico-militare în zona republicii nerecunoscute, Armenia și Azerbaidjanul au pierdut în lupte doar aproximativ 20 de drone. Pentru distrugerea rapidă a regimentului armean, ale cărui poziții pe front în apărare ocupă mai mult de un kilometru, ar fi necesare probabil arme de distrugere în masă. Cu toate acestea, Ministerul Apărării din Armenia a anunțat și lichidarea a 790 de militari azeri. Dacă acestea sunt pierderi reale, atunci într-un asemenea ritm, atunci două armate nu vor fi suficiente până în iarnă. Permiteți-mi să vă reamintesc că, potrivit diverselor estimări, înainte de mobilizare, Azerbaidjanul avea de la 65.000 la 126.000 de „baionete”, în armatele Armeniei și în Nagorno-Karabahul nerecunoscut erau până la 65.000 de militari activi.
Avionul de luptă F-16 împotriva avionului de atac Su-25
Ministerul Apărării al Armeniei a declarat că, pe 29 septembrie, un avion de luptă F-16 al Forțelor Aeriene Turce a decolat de pe aerodromul azer din Ganja și a doborât un avion de atac armean Su-25 lângă Vardenis. Pilotul maior Valeri Danelin a fost ucis. Au fost publicate fotografii cu aeronava distrusă, în care este dificil de stabilit cauza accidentului. Departamentul militar armean promite să ofere dovezi mai complete ale implicării forțelor turcești în ostilități. Între timp, Azerbaidjanul și Turcia au negat informații despre atacul aerian. Baku a menționat că nu utilizează în general avioane militare.
Potrivit consilierului președintelui Azerbaidjanului Hikmet Hajiyev, două avioane de luptă armene Su-25 au explodat, prăbușindu-se în munți. Acest lucru se mai întâmpla anterior, în condiții de vizibilitate redusă - în Armenia și în alte țări. Avionul ar fi putut cădea și din cauza uzurii tehnice și a focurilor accidentale (prietenoase) ale sistemelor de apărare aeriană armene. Dacă Su-25 armean a fost doborât de inamic, prin ce mijloace au urmărit specialiștii Ministerului Apărării din Armenia zborul avionului de luptă turc F-16 și de ce nu au ripostat, cel puțin la aerodromul Ganja? Toate acestea par discordante deocamdată.
La o întâlnire din 30 septembrie cu jurnaliștii, prim-ministrul armean Nikol Pașinian a evitat un răspuns direct cu privire la o posibilă utilizare împotriva Azerbaidjanului (și a F-16) a avioanelor de luptă Su-30SM și Sistemelor Iskander.
Rusia și majoritatea țărilor comunității mondiale fac apel la Baku și Erevan la încetare imediată a focului. Pe 29 septembrie, președintele rus Vladimir Putin, într-o conversație cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian, și-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu ostilitățile din zona de conflict și a atras atenția asupra necesității deescaladării.
O conversație între președintele rus Vladimir Putin și omologul său azer Ilham Aliyev va avea loc în caz de necesitate.