O nouă hartă care clasifică orașele franceze în zone „stacojii”, „super-roșii” și „roșii”, în funcție de situația epidemică, a fost prezentată pe 23 septembrie de către ministrul francez al Sănătății. Potrivit acestuia, situația impune „măsuri suplimentare”, în timp ce există 95 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar numărul cazurilor confirmate este „în continuă creștere”.
Alertă maximă și sporită
Conform acestei clasificări, țara este împărțită în cinci zone de alertă în cadrul cărora pot fi înăsprite măsurile restrictive de combatere a pandemiei.
În zonele cu alertă maximă, în special în Aix-Marseille și Guadelupa, barurile și restaurantele vor fi închise.
Opt noi orașe mari, inclusiv Parisul, au fost plasate într-o stare de „alertă sporită”, unde adunările vor fi permise, cu condiția să nu adune mai mult de 1.000 de persoane. Alerta „sporită” este anunțată și în Lille, Toulouse, Saint-Étienne, Paris și Mica Coroană, Rouen, Grenoble și Montpellier.
În ceea ce privește barurile, programul lor va fi limitat începând de luni și își vor închide ușile cel târziu la ora 22:00.
„Dacă situația în sănătate s-ar agrava și mai mult pe aceste teritorii, va fi stabilită starea de urgență în sănătate”, a spus ministrul.
În acest sens, Ministerul Sănătății își propune ca aceste restricții să nu dureze mai mult de 14 zile.
Publicarea hărții urmează unor săptămâni de tendință ascendentă a numărului de cazuri înregistrate zilnic. Miercuri a avut loc și un consiliu de apărare pentru coronavirus. Ministrul Sănătății a înființat comitetul de monitorizare Ségur de la santé.
Creșterea numărului de cazuri de COVID-19 în Franța
Numărul zilnic de infectări a crescut și a scăzut din luna iulie, dar tendința generală a fost considerată o „recuperare exponențială” de către viceprimarul Parisului responsabil de sănătatea publică, Anne Souyris.
Pe 19 septembrie, Agenția franceză de Sănătate Publică a raportat o cifră zilnică record de la începutul epidemiei, cu 13.498 de cazuri noi.
Cu toate acestea, Olivier Véran a subliniat diferențele privind viteza și modurile actuale de propagare, în comparație cu „prima undă”.