BUCUREȘTI, 24 sept – Sputnik. Liderul SANITAS de la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică nr.1 – sector 2, Alexandru Giulea, vorbește despre disfuncționalitățile de reglementare a activității din centrele de asistență socială în perioada stării de urgență.
Acesta spune că asistența socială a fost considerată mereu o ”cenușăreasă” a sistemului sanitar.
Izolarea gândită de autorități în cicluri de câte 14 zile generată de pandemia de coronavirus a transformat această izolare mai degrabă, crede el, într-o formă de arest la locul de muncă pentru salariații din centrele sociale.
Giulea a decis să dea în judecată o instituție a statului.
”Pe scurt, este vorba de obținerea în instanță a unor drepturi pentru angajații din asistență socială, drepturi pe care legea ni le-a conferit dar instituțiile statului amână punerea lor în practică”, spune sindicalistul.
Acesta subliniază că problemele au început odată cu apariția Ordonanței Militare nr. 8, prin care ni se spunea că toți cei din asistență socială au la dispoziție 24 de ore să se organizeze, pentru că urmează o perioadă de 14 zile de izolare a personalului la locul de muncă, urmate de alte 14 zile de izolare la domiciliu.
Personalul a avut la dispoziție 12 ore să se organizeze, pentru a putea funcționa conform noii decizii.
Astfel, oamenii nici măcar nu au avut timp să reacționeze.
”Au primit telefoane vinerea seara să-și facă bagajele și să se pregătească, pentru că următoarele 14 zile vor sta izolați cu acei beneficiari, în centru!”, spune Giulea.
Mai mult, potrivit sursei citate, Decretul prezidențial prin care s-a instituit starea de urgență a stabilit clar că personalul din Sănătate și din Asistență socială nu are dreptul la zile libere, la concedii de odihnă etc.
Fiecare director de DGASPC – Direcție Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului - sau șef de centru au manageriat cum au pututu situațiile speciale.
”Pentru modul defectuos în care a fost legiferată această perioadă pe care Ordonanța militară a numit-o ”izolare la locul de muncă”, eu o să folosesc un termen mai dur: pur și simplu noi nu am fost izolați la locul de muncă, noi am fost arestați la locul de muncă! Pentru că asta s-a întâmplat”, a punctat sindicalistul.
Munca suplimentară, nerecunoscută
Problemele pentru angajații din asistență socială continuă și acum. Și aceasta pentru că munca suplimentară nu le este recunoscută. Legiuitorul nu s-a gândit, spune sursa citată, la condițiile în care ordonanța de urgență poate fi aplicată, la consecințele ei, inclusiv la cele de natură financiară.
Și aceasta pentru că împărțirea personalului în 2 ture, fiecare de câte 14 zile, cu sâmbete și duminici incluse duce la acumularea unui număr foarte mare de ore de lucru. Vorbim de un regim de lucru continuu.
Acest lucru a generat problemele pentru care acum sindicaliștii își caută dreptatea și drepturile în instanță.
Alexandru Giulea, în calitate de președinte de organizație sindicală DGASPC sector 2, a acționat în instanță DGASPC sector 2, în calitatea sa de instituție angajatoare și se judecă pentru drepturi salariale cuvenite.
Problemele nu sunt generate de DGASPC, ci de cadrul legislativ existent. Guvernul României a dat Ordonanță de urgență nr. 59.
Astfel, art. 2 prevede că pentru salariații din asistență socială, drepturile salariale se acordă la nivelul celor avute în luna anterioară decretării stării de urgență pe toată perioada de izolare preventivă la locul de muncă, urmată ciclic de o perioadă de izolare preventivă la domiciliu, indiferent de timpul efectiv lucrat.
”În traducere, ce înseamnă asta? Au gândit ei că vor fi remunerați la numărul de ore din luna februarie, o lună mai scurtă, cu mai puține ore. Motiv pentru care oamenilor nu li s-a plătit nici salariul întreg! E de înțeles de ce oamenii s-au simțit mințiți și au considerat că statul român pur și simplu și-a bătut joc de ei. De aceea am ajuns în instanță!”, spune liderul sindical.
Curtea de Conturi sperie directorii
Păcăleală a fost și stimulentul pentru că, spune Giulea, Guvernul României a emis o nouă ordonanță de urgență, nr. 82 prin care oarecum recunoșteau meritele angajaților din asistență socială. Personalul din categoriile de asistență socială care au lucrat în regim de izolare la locul de muncă pe perioada stării de urgență vor primi un stimulent de 1150 de lei brut, ceea ce însemna aproximativ 1000 de lei net. După încă o lună de zile, ordonanța a fost abrogată.
În luna iunie 2020, apare Legea nr. 82 prin care Parlamentul României spune că persoanele din asistență socială care în perioada stării de urgență au participat direct, indirect la protejarea beneficiarilor din asistență socială vor primi un stimulent de 2500 de lei lunar pe perioada stării de urgență.
”Legea este în vigoare dar, din cunoștințele mele, nimeni nu a primit niciun ban, nici la nivel de țară, nici la nivel de București deoarece nu există norme metodologice de aplicare a acestei legi. Niciun conducător de instituție nu-și asumă să dea acești bani oamenilor pentru că există posibilitatea fie să se trezească că și această lege este abrogată, fie că vine Curtea de Conturi și-l întreabă în baza căror norme a acordat salariaților aceste sume!”, adaugă Giulea.