BUCUREŞTI, 22 sept – Sputnik. Potrivit oamenilor de ştiinţă, de la vârsta de aproximativ doi ani și jumătate, scopul somnului trece de la creșterea rapidă la o funcție permanentă de control al daunelor.
Înainte de această etapă, creierul crește foarte rapid, un rol important avându-l somnul cu mișcare rapidă a ochilor (REM) pentru a construi și a consolida sinapsele, conexiunile dintre neuroni, pe măsură ce bebelușii învață într-un ritm foarte rapid.
Totuşi, odată ce pragul de doi ani și jumătate este trecut, cercetătorii spun că funcția primară a somnului ajunge să fie permanent una de întreținere și refacere.
Toate animalele suferă leziuni cerebrale continue ca o simplă consecință a faptului că sunt în viață. Această degradare în ritm scăzut are ca rezultat resturi, sub formă de gene și proteine deteriorate, care se pot acumula în timp și pot provoca boli ale creierului ulterior.
Somnul este mecanismul necesar prin care sunt curăţate aceste resturi și aproape toată această întreținere are loc în timpul somnului, potrivit autorului principal al studiului, Van Savage, și al echipei de cercetători de la Universitatea din California, Los Angeles.
„Am fost șocat cât de mare este această schimbare într-o perioadă scurtă de timp și că această schimbare apare atunci când suntem foarte mici. Este o tranziție similară celei prin care apa se transformă în gheață”, a spus Savage, citat de RT.
Savage și o echipă interdisciplinară de neurologi, biologi, statisticieni și fizicieni au preluat date din peste 60 de studii referitoare la somn, care au implicat atât oameni, cât și alte mamifere, și au examinat impactul unor factori precum timpul total de somn, timpul total de somn REM, rata metabolică a creierului și mărimea creierului în raport cu mărimea corpului. Descoperirile lor au fost publicate în revista Science Advances.
Echipa a colectat toate datele din fiecare cele 60 de studii și le-a folosit pentru a construi și testa un model matematic pentru a examina funcția somnului în timp și schimbările care au loc în timpul somnului.
La toate speciile testate, inclusiv iepuri, șobolani și porci, rezultatele au fost uniforme: o scădere dramatică a somnului REM atunci când acestea au ajuns la vârsta de dezvoltare echivalentă cu doi ani și jumătate la om.
Astfel, cercetătorii au observat o relație inversă între creșterea creierului și timpul de somn REM; pe măsură ce înaintăm în vârstă și creierul nostru se dezvoltă, avem din ce în ce mai puțin somn de tip REM.
De exemplu, la nou-născuți, aproximativ 50% din somnul lor este somn REM, ceea ce facilitează creșterea extraordinar de rapidă a creierului. La copiii de 10 ani, somnul REM scade la aproximativ 25% din somnul total, în timp ce la adulții de peste 50 de ani, acesta scade la doar 15% din timpul de somn.
Cercetătorii recomandă somnul suficient atunci când este necesar, pentru a evita potențiale probleme şi tulburările cerebrale cu înaintarea în vârstă, cum ar fi demența și alte tulburări cognitive sau diabetul și obezitatea, printre altele.