BUCUREȘTI, 15 sept – Sputnik. Președintele Iohannis a comis azi unul dintre cele mai grave atacuri la istoriei României, trimițând Parlamentului, ”spre reexaminare”, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
Reamintim că, anterior, Iohannis a atacat legea la CCR, dar judecătorii constituționali i-au respins acțiunea.
De asemenea, legațiile românești din toată lumea au primit indicații să nu serbeze această zi.
Să citim cum motivează acum Iohannis acțiunea sa – și să ne uimim:
”Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale”, se arată în cererea de reexaminare.
Iohannis vorbește de ”reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora” care ar fi pus în evidență faptul că ”această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică”.
”Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile”, scrie președintele.
Pe scurt, o reluare pentru o finalizare… la ”Sfântu Așteaptă”!... O întrebare – știe cineva care sunt acele ”reacții (de amploare) produse la nivelul societății civile”? De ce nu dă exemple Iohannis?...
Pe de altă parte, Iohannis ignoră că legea a fost întâmpinată cu mare bucurie de români – iar faptul că președintele nu a promulgat-o, ci a atacat-o la CCR a generat un val de nemulțumire – ușor de remarcat prin reacțiile de pe Internet.
Iohannis mai adaugă ceva greu de suportat: ”într-o țară membră a UE, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umanăsunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență”.
În acest proces, spune președintele, ”autoritățile statului au o responsabilitate majoră”. Deci, cum… faptul că am aniversa o decizie a marilor puteri, a Occidentului și SUA, ar genera ”falii în societate”?! Sau că nu se bazează pe ”toleranță și respect față de demnitatea umană”?!
Nu am ce să comentez, decât că demersul președintelui este un nonsens, este un atac la istoria României – și singurele grupări care ar putea fi satisfăcute de blocarea legii sunt cele revizioniste și iredentiste, cele care nu recunosc nici deciziile de la Trianon și, implicit, nici statul român în firma actuală.
Iohannis devine astfel vocea acestor grupări – și chiar dacă Parlamentul îi va retrimite legea în aceeași formă, deci va fi promulgată automat, este jenant că președintele s-a pretat la așa ceva.
Oare să fi făcut președintele asta doar pentru a (re)recâștiga bunăvoința unor radicali din UDMR? Altă explicații ar fi că răspunde unor solicitări din afară – sau unor concepții rușinoase pentru un președinte al României.
Iată textul integral al cererii Președintelui adresată Parlamentului.
”Legea are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon și prevede posibilitatea organizării, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon; în acest sens, autoritățile centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot contribui la organizarea acțiunilor prin acordarea de sprijin material și logistic. Totodată, potrivit acestei legi, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile.
Într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență. În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră.
În calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituțională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanți pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent și responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile și aspirațiile democratice ale poporului român.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS”
Fii la curent cu toateștiriledin Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru dinTelegram >>>
PriveșteVideoși ascultăRadioSputnik Moldova