BUCUREȘTI, 17 iul - Sputnik. Avocatul Gheorghe Piperea anunță că va sesiza Avocatul Poporului pe Legea carantinei și că vrea exercitarea controlului de constituționalitate a priori, înainte de promulgare, a legii votate aseară de Senat cu o majoritate covârșitoare.
Forma legii, așa cum a fost adoptată, încalcă principiul separației puterilor în stat, întrucât inițiativa legislativă a aparținut guvernului, dar legea a fost aproape în întregime modificată în Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj între inițiativa legislativă guvernamentală și cea parlamentară, arată avocatul.
Practic, Parlamentul a substituit guvernul în privința acestei legi, proiectul guvernului fiind rejectat, în favoarea unei forme a legii care provine aproape în întregime din inițiative parlamentare.
Apoi, observă Piperea, legea criticată a introdus noțiunea de “persoană suspectă” de a fi infectată cu un agent patogen, “calitate” pe care o căpătată pentru simplul fapt că provine dintr-o zona cu epidemie sau pentru că a intrat în contact cu o persoană infectată.
”Noțiunea normativă de “suspect” are o conotație procesual-penală, desemnând o persoană care poate să fie sau nu vinovată de săvârșirea unei fapte penale, dar care este bănuită de ceva penal de către organele de cercetare penală. Practic, legea criticată introduce o noțiune penală în chestiuni de sănătate publică, făcând că suspiciunea, bănuiala, să fie extinsă și menținută pe termen indefinit la orice persoană, care “provine” dintr-o zona cu risc sau a luat contact cu un “infectat”. În afară de faptul că, etimologic, apelativul utilizat în lege pune un stigmat pe fruntea oricui, acesta este și discriminatoriu, putând determina grave segregări sociale pe criterii de boală bănuită”, mai spune Piperea.
El observă că acest apelativ este lăsat la latitudinea unor funcționari din direcțiile de sănătate publică (de cele mai multe ori acești funcționar nefiind nici măcar medici), iar în final suspectul din procedura penală are mai multe garanții (asupra acestei “calități” se pronunță un magistrat) și mai mute libertăți decât suspectul de infectare, explică Piperea.
Piperea observă că “persoană suspectă” poate fi o persoană cu evidente semne de boală (oricare, nu numai cea suspectată), o persoană care nu are semne de boală (asimptomatic), deci nu suferă de nimic, sau o persoană perfect sănătoasă și critică imprecizia legii care va deveni ”generatoare de abuzuri”:
”Nimic nu justifică, nici măcar un buget generos alocat sistemului sanitar, internarea medicală forțată, carantinarea sau izolarea unui om sănătos, care nu poate infectă pe nimeni, dar se poate infectă cu microbi instraspitalicești”, atrage el atenția.
Apoi, continuă avocatul, legea carantinei înlocuiește dreptul la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, prevăzut în art. 47 alin.2 din Constituție, cu obligația de a fi sănătos.
”Orice simptom de gripă sau de răceală poate fi ușor confundat de funcționarii de la DSP cu covid-19. Această confuzie a fost făcută chiar de președintele României, domnul Klaus Werner Johannis, care a declarat despre covid-19 că este “o simplă răceală”. Declarația este publică, fiind dată în ziua de 27 februarie 2020”, mai spune Piperea.
El trage un semnal de alarmă în acest sens: este evident că nu ne putem ascunde de autoritățile medicale dacă avem frânturi de simptome de boală contagioasă – strănut, tușe, tremurat de frig, iar pentru a nu fi reclamați la 112, ”suntem obligați să fim sănătoși de acum încolo”.
Piperea își continuă analiza arătând că o asemenea societate a fricii și a distanței fizice, a suspiciunii și a delațiunii, nu este o societate democratică și, de vreme ce legea criticată determina căderea pe pantă fatală a dictaturii pe temeiuri de frică, este încălcat art. 1 alin.3 din Constituție, conform căruia România este “stat de drept, democratic și social”.
Un alt aspect criticat de Piperea se referă la conceptul de “grup populațional”, definit că grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune.
”Acest concept este similar cu termenii juridici utilizați în legislația nazistă. Caracteristicile comune pot fi rasă, culoarea pielii, dizabilitatea, profesia, lipsa averii, lipsa posibilității de a munci, lipsa asigurării medicale etc. Or, acest concept abominabil face legea anti-constituțională din start, încălcând principiile statului de drept și principiul non-discriminării”, explică Piperea.
Mai grav, conceptul de “grup populațional”, care ar putea conține “persoane suspecte”, antrenează responsabilitatea colectivă pentru suspiciunile la adresa unor indivizi, precum și detenția medicală pentru neșansa de a fi inclus într-un astfel de grup de “risc”.
Medicii, asistenții, polițiștii care fac vizite deținuților medicali, jandarmii care escortează dubele cu asemenea deținuți, avocații și magistrații din palatele de justiție, funcționarii publici care lucrează permanent cu publicul, toți pot fi membri ai acestor nedorite grupuri populaționale și, deci, "persoane suspecte", atrage el atenția.
În cele din urmă, legea este viciată din punct de vedere constituțional și pentru că impune adevărate sancțiuni, mergând până la privare de libertate, în baza unor simple suspiciuni ale unor funcționari ai aparatului sanitar birocratic.
”A se observă că legea utilizează obsesiv cuvântul “liberare” pentru persoanele suspecte, în loc să utilizeze termenul corect din punct de vedere medical și etimologic de “externare”, ceea ce accentuează caracterul sau represiv”, intră avocatul în sensurile adânci ale legii și conceptelor pe care le folosește.
Mesajul lui Piperea se încheie cu un îndemn: nu este suficient să fie dat like sau share acestui mesaj, ”este nevoie că fiecare oponent al acestei legi anti-constituționale, care anunță zorii unei dictaturi, să trimită memorii la Avocatul Poporului, precum și mesaje la parlamentari”, la medici, ca să ia atitudine.
”Acționați, protestați, prezența sau lamentațiile pe Facebook nu mai sunt suficiente", și-a încheiat Piperea mesajul.
Fii la curent cu toateștiriledin Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru dinTelegram >>>
PriveșteVideoși ascultăRadioSputnik Moldova