BUCUREȘTI, 13 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. NATO schimbă foaia? Așa s-ar spune citind interviu acordat azi postului german RND (RedaktionsNetzwerk Deutschland) apropiat de SPD. Spre deosebire de obsesia din România, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a manifestat o atitudine ponderată – chiar dacă împănată cu clișee ”tip” al NATO. Dar, ce este mai important, secretarul general a punctat câteva dintre direcții și obiective într-un mod foarte interesant.
Redăm câteva fragmente din interviul axat de două direcții: China și Rusia.
”NATO nu este doar o alianță militară, ci este mai presus de orice o alianță politică”
”China demonstrează că nu împărtășește valorile noastre”, răspunde sec Stoltenberg la întrebarea despre noua situație din Hong Kong. ”Ca democrații occidentale, suntem în favoarea drepturilor fundamentale, a libertății de exprimare, a supremației statului la drept. Legea securității din China ignoră aceste valori. Aceasta afectează ideea „o singură țară - două sisteme”.
Interesant ar fi în care stat NATO se aplică această formulă la toate nivelele?! STOLTENBERG își manifestă preocuparea față de această lege pentru că ”nu este în concordanță cu angajamentele internaționale ale Chinei”. Trebuie să ținem cont de acest lucru atunci când lucrăm cu China, spune Stoltenberg.
Interesantă este reacția la comparația pe care jurnalistul RND o face între Hong Kong și
”Aș fi atent să fac asemenea comparații istorice. China nu este un nou adversar pentru NATO”, a răspuns interesat Stoltenberg.
La fel, situația relației cu China, 5G și Huawei față de evoluțiile de la Hong Kong. STOLTENBERG dă un răspuns diplomatic: ”Avem nevoie de rețele de comunicații sigure”.
”În calitate de secretar general al NATO, nu am nicio poziție cu privire la proiecte și companii individuale”, spune Stoltenberg, care subliniază că trebuie îndeplinite condiții prealabile definite înainte de a putea lua decizii de infrastructură de o importanță atât de mare - trebuie să cântărim cu atenție riscurile asociate investițiilor țărilor terțe în proiecte de infrastructură importante”.
Sunt toate acestea probleme ale NATO? ”Nu este vorba de chestiuni civile?”, întreabă jurnalistul german.
”NATO nu este doar o alianță militară, ci este mai presus de orice o alianță politică. Ca atare, vorbim și de rezistența societăților noastre civile - un subiect care, apropo, poate fi deja găsit la articolul 3 din contractul nostru de fondare din 1949”, spune Stoltenberg.
”Ne-am uitat cumva la oceanul greșit?...”
Atenție la următorul schimb de replici: ”Din 1949 și până acum, însă, nu a fost niciodată vorba despre China, întotdeauna despre Atlanticul de Nord. Ne-am uitat cumva la oceanul greșit atâtea zeci de ani?”
”Atlanticul rămâne central pentru noi, suntem o alianță regională”, răspunde Stoltenberg. ”(…) În ceea ce privește atitudinea NATO față de China, trebuie să diferențiem între prezența militară și inițiativele politice”.
Chiar dacă recunoaște caracterul regional inițial al NATO, Stoltenberg se declară ”în favoarea unei abordări politice globale noi și inteligente: un NATO mai global”.
”Asta nu înseamnă că navele NATO ar trebui să se îndrepte acum spre Marea Chinei de Sud - trebuie să distingem între o prezență globală și o abordare globală”, spune Stoltenberg. ”Amenințările de astăzi, precum terorismul, nu se opresc la granițele naționale. De aceea suntem în Afganistan și de aceea susținem Irakul”.
Desigur, aici Stoltenberg minte prin omisiune, ”uitând” să spună că NATO e în Irak din cauza agresiunii bazate pe falsuri a SUA.
Fără a acuza China direct, Stoltenberg face o apropiere între terorismul globalizat și… spațiul cibernetic, domeniu în ca China excelează. ”De asemenea, vedem că China este din ce în ce mai prezentă în spațiul cibernetic. Echilibrul global de putere se schimbă și trebuie să ne asigurăm că ne menținem superioritatea tehnologică” iar asta înseamnă, spune Stoltenberg, ”că ar trebui să lucrăm cu parteneri precum Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud și Japonia”.
Adevăratul obiectiv la noilor tratate - China
Ajungem la tema ”Rusia” și, după câteva clișee ”standard”, cu acuzații fără probe privind Ucraina sau Georgia, Stoltenberg pune punctul pe ”i”: ”Avem nevoie de noi acorduri de dezarmare, nu de noi curse de armament”. Iată ce spune Stoltenberg:
”În prezent, avem o schimbare fundamentală a modului în care purtăm războiul. Un nou tip de control al armelor este, de asemenea, necesar. Nu mai putem număra focoasele ca înainte. Este vorba despre noile tehnologii, noi modalități de conectare a acestora, la final despre algoritmi, nu în ultimul rând despre inteligența artificială”.
Și acum urmează cel mai important punct al interviului – pentru că relevă noua țintă a discuțiilor la nivel mondial, între marile puteri militare: un nou sistem de control al armamentului, în care să fie inclusă și noua forță, China, cu obligații ca și SUA și Rusia. Reamintim că în vechile tratate de maximă importanță, China NU era inclusă – deci în timp de Rusia și SUA se urmăreau unul pe celălalt, China s-a dezvoltat militar nestingherită!
”Combaterea acestui lucru este una dintre cele mai importante sarcini din anii următori și este complet clar în opinia mea că China trebuie să fie inclusă și în acest proces – China este în curs de a lua un avans tehnologic, de exemplu în domeniul inteligenței artificiale”.
NATO și Rusia – sau ”Puterea și Dialogul”
Care sunt relațiile NATO – Rusia în acest moment? ”Există contacte la un nivel militar foarte înalt”, spune Stoltenberg. ”În urmă cu doar câteva zile, președintele Comitetului militar al NATO, Sir Stuart Peach, a vorbit cu omologul rus, generalul Valery Gerassimov. Cei doi s-au întâlnit deja în persoană.
Jurnalistul german are o replică interesantă: ”... dar încă nu pot proclama pacea eternă”. În schimb, Jens Stoltenberg are o replică pe care ar trebui să o înțeleagă mulți, inclusiv din România. ”Știi, am învățat o lecție foarte specială ca norvegian - suntem vecinii direcți ai Rusiei”.
”Am fost prim-ministru și ministrul energiei”, spune Stoltenberg. ”În nordul îndepărtat, în Marea Barents și în Oceanul Arctic, pot apărea uneori neînțelegeri. Dar chiar și în cele mai reci faze ale Războiului Rece, am fost întotdeauna capabili să ajungem la o înțelegere pragmatică cu Rusia. Și NU CHIAR DACĂ suntem membri NATO - ci tocmai PENTRU CĂ suntem parte a Alianței Nord-Atlantice. Exemplul arată foarte bine sensul unei alianțe. De asemenea, arată că puterea și dialogul nu se exclud reciproc”.
O ultimă afirmație care, repet, ar trebui înțeleasă de mulți, dar și tradusă în alt mod: ”puterea și dialogul nu pot exista decât împreună”.
Întregul interviu îl puteți citi pe site-ul RND (RedaktionsNetzwerk Deutschland).