BUCUREȘTI, 12 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Una dintre cele mai controversate decizii din ultima perioadă a fost revenirea fostei biserici bizantine Sfânta Sofia la serviciile sacre musulmane, după ce, de peste 85 de ani, monumentala clădire a fost muzeu.
Președintele Recep Tayyp Erdogan a anunțat că va fi redeschisă religiei musulmane, dar că va fi deschisă tuturor. Decizia lui Erdogan se potrivește ca dată cu primul serviciu religios musulman, desfășurat în primele zile după cucerirea Constantinopolului (29 mai 1453), undeva la începutul lui iunie 1453, la ea asistând sultanul Mahomed Cuceritorul, un adevărat protector al monumentelor arhitectonice ale capitalei cucerite.
În 1934, sub republica preşedintelui Kemal Atatürk, Sfânta Sofia a fost secularizată şi transformată în ”Muzeul Ayasofya”.
Acum, primul serviciu religios musulman va avea loc peste 24 iulie, în prezența președintelui Erdogan.
“Ne vom ruga împreună de vineri, 24 iulie, la Sfânta Sofia şi, astfel, o vom deschide religiei”, a declarat Erdogan, subliniind că marele locaș de cult își va păstra și caracterul de obiectiv turistic al Istanbulului și ”va rămâne deschisă tuturor, turcilor şi străinilor, musulmanilor şi non-musulmanilor”.
Reacții au venit din lumea întreagă, iar una dintre cele mai așteptate a fost a Papei. Azi, în ”Duminica Mării”, de Ziua Internațională a Mării, Papa a făcut referire la acest adevărat suflet spiritual al vechii porți a mărilor – Bizanțul.
”Mă gândesc la Hagia Sophia… și sunt foarte întristat”, a declarat Papa Francisc, transmite Vatican News.
O reacție dură a venit de la Moscova, de la Patriarhul Kirill, care a denunţat ”orice tentativă de a umili sau de a impieta moştenirea spirituală milenară a Bisericii de la Constantinopol”, a spus Kiril, subliniind că ”o ameninţare la adresa Sfintei Sofia este o ameninţare faţă de întreaga civilizaţie creştină”.
Pe plan politic, Kremlinul consideră că decizia Ankarei este suverană, este ”o afacere internă” a Turciei.
De fapt, supărarea Bisericii Rusiei este justificată, pentru că însăși creștinarea rușilor are legătură cu Sfânta Sofia. Cneazul Vladimir cel Sfânt ar fi decis creștinarea rușilor după ce a fost impresionat și întărit de o slujbă de la marea biserică a Constantinopolului.
Menționam de grija marelui sultan Mohammed Fatîh pentru monumente – și trebuie spus că, din păcate, nu toți urmașii săi s-au manifestat la fel. Și titrez: realitate și ipocrizie. De fapt, e vorba de istoria reală și de cine este, de fapt, de vină pentru faptul că zona Sfânta Sofia NU este creștină.
Istoria reală arată că, mai înainte ca musulmanii să acopere mozaicurile și să afecteze monumentul, acesta fusese vandalizat și prădat de cruciații latini, catolici, în timpul celei de-a patra Cruciade, când, în 1204, printr-un act de trădare a creștinătății, armatele apusene au cucerit și jefuit Constantinopolul, capitala Imperiului Roman de Răsărit.
A fost lovitura fatală dată vechiului imperiu, care de atunci nu și-a mai revenit – și factorul principal al pătrunderii turkmeno-selgiucide în Asia Mică și apoi în Europa.
Deci, dacă Papa ar trebui să se simtă trist, ar trebui să o facă pentru ceea ce Occidentul catolic a făcut creștinismului răsăritean, inclusiv împotriva capitalei acestuia, Constantinopol – și a marii biserici a Răsăritului, Sfânta Sofia. Turcii au cules roadele unei politici de permanentă trădare și împilare a Imperiului Bizantin de către cruciații latini și puterile militar-comerciale de la sfârșitului perioadei feudale.
De fapt, în multe zone ale fostului imperiu Roman de Răsărit, chiar populația creștină i-a primit pe selgiucizi și pe turkmenii viitori otomani ca pe niște eliberatori, atât de dur s-a manifestat cucerirea latină din secolul XIII. Până la căderea Constantinopolului sub noul imperiu Otoman nu mai era decât un pas. Occidentul l-a făcut cadou turcilor.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova