BUCUREȘTI, 8 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Astăzi, Curtea Constituțională a României dezbate una dintre cel mai controversate sesizări făcute de președintele Iohannis – cea împotriva Legii pentru declararea datei de 4 iunie ”Ziua Tratatului de la Trianon”.
Sesizarea a fost depusă pe… 5 mai, după ce oficialii guvernamentali nu au sărbătorit centenarul Trianonului și s-a lansat acuzația cp reprezentanțele diplomatice au primit ordin (verbal) să nu organizeze ceva în legătură cu această zi.
”Actul normativ contravine atât prevederilor constituţionale referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi la stabilitatea raporturilor juridice, cât şi legate de calitatea legii”, consideră Iohannis, care că ”stabilirea acestui conţinut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunţiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar”.
Iohannis face o critică uluitoare, care denotă, pur și simplu, lipsa de respect pentru subiectele naționale:
”Dispoziţiile conţinute şi, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorinţa de a prestabili, fără echivoc şi într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”.
Deci, manifestarea dedicată celui mai important episod diplomatic din istoria creării României mari nu e ”determinată de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale”!
”Scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”, scrie Iohannis.
Mai mult, Iohannis consideră declararea zilei de 4 iunie ”Ziua Tratatului de la Trianon” se poate realiza ”doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declaraţii cu caracter politic”.
Deci, momentul major al recunoașterii internaționale ar trebui marcat printr-un… ”act de nivel secundar sau sub forma ”unei declaraţii cu caracter politic”.
În virtutea acestei ”gândiri”, Iohannis consideră că ”Parlamentul a intrat în aria de competenţă a autorităţii executive, singura cu atribuţii în domeniu, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenţei autorităţii administraţiei publice centrale”.
Sincer, primul gând care îmi vine este momentul ceremoniei publice de promulgare a Legii privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Iași - Târgu Mureș - „Autostrada Unirii”! Când, din motive strident electorale, Iohannis a impus o lege parlamentului și guvernului – deși NU respecta minime condiții ale separației puterilor în stat, ale independenței și neimpunerii deciziei parlamentare și ale surselor bugetare ale legii!
Ori, dacă atunci Iohannis făcea paradă de inițiativa sa costisitoare și imposibil de realizat, în cazul Trianon el invocă bazaconii precum cele menționate. Întreaga sesizare o puteți citi pe site-ul Președintelui României. Mai jos, o imagine de la celebra inițiativă a lui Iohannis – pe care sperăm să o realizeze acum, cu guvernul ”său”.
Până atunci să remarcăm că o decizie a CCR prin care s-ar respinge sesizarea lui Iohannis l-ar face de rușine pe Iohannis, demonstrând netemeinicia – și, implicit, reaua voință față de un act de mândrie națională.
Nici în cazul în care CCR admite sesizarea bazată pe aspecte tehnice, chichițe legislative și constituționale, Iohannis nu scapă de acuzația de rea voință față de demersul național; asta pentru că nu trăim într-o țară perfectă – ci într-una în care un președinte cu grave probleme în trecut vrea să pară… perfecțiunea întruchipată. E suficient să te uiți la guvernul său ca să vezi… lucrul bine făcut!
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova