BUCUREȘTI, 1 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. Pandemia de coronavirus a schimbat viața noastră de zi cu zi. La rândul lor, copiii au simțit și ei aceste transformări, în primul rând pentru că nu au mai putut merge la școală sau la grădiniță, iar cursurile s-au făcut online.
Comunicarea este, de multe ori, exact ce au nevoie copiii atât pentru a înțelege ce se întâmplă, cât și pentru a ajunge să se simtă bine.
De aceea, este important ca părinții să discute cu copiii despre coronavirus.
Medicii de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Profesor Doctor Alexandru Obregia” ne învață că, înainte de toate, trebuie să aflăm ce știu deja copiii noștri despre acest subiect. Pentru asta, vom folosi noțiuni și vom pune întrebări ținând cont de vârsta copilului.
Spre exemplu, pentru copiii mai mici: “Ai auzit adulții vorbind despre aceasta boală nouă?” sau, pentru cei mai mari: “Prietenii tăi vorbesc despre acest Coronavirus? Ce zic ei?”.
Aceste întrebări ne oferă șansa să aflăm cât de mult știe copilul deja și să verificăm dacă informațiile pe care le are sunt greșite.
”Oferă-i sprijinul și fii sincer! De cele mai multe ori, adulții se tem să exprime emoții negative, cum ar fi frica, considerând că aceasta este un semn de slăbiciune sau că acest gest nu este acceptat social. Modul în care părintele își exprimă propriile emoții negative devine un model pentru copii de a reacționa si de a-și gestiona trăirile”, spun medicii.
Aceștia ne învață că trebuie să îi oferim copilului posibilitatea să își împărtășească fricile. Și aceasta pentru că modul în care părinții reacționează la exprimarea emoțională a copiilor lor determină încurajarea sau inhibarea exprimării emoționale viitoare ale acestora. Cel mic trebuie să știe că poate veni oricând la părintele său cu noi întrebări sau poate să îi spună adultului când este îngrijorat.
Celor mici trebuie să le spunem că, în general, copiii nu se îmbolnăvesc la fel de tare ca adulții. Dacă întreabă, trebuie să îi explicăm că mortalitatea provocată de acest virus este totuși scăzută, în ciuda a ceea ce ar putea auzi. Părinții vor urmări știrile cu copiii, în așa fel încât să poată filtra ceea ce ei aud și înțeleg.
Copiilor trebuie să li se explice că este normal să fie îngrijorați din când în când, mai ales în contextul în care mijloacele media promovează o avalanșă de informații, iar copiii pot percepe viața prin filtrul pericolului și nu mai pot privi lumea în ansamblu. Părinții îi pot ajuta pe copii să facă față acestei situații și să vadă lucrurile diferit. Ajutându-i să-și recunoască aceste sentimente și amintindu-le că viața revine la normal după ce dificultățile trec, îi ajută pe copii să-și dezvolte strategii noi de adaptare și deci, reziliența, mai spun medicii.
Activități realizate împreună cu copiii
Părinții sunt sfătuiți să discute în continuare cu copilul despre coronavirus și să folosească aceste ocazii ca să îl ajute să învețe mai multe despre corpul lor, despre lupta sistemului imunitar cu boala.
Nu este un capăt de țară dacă părintele este nu va ști să răspundă copilului la o întrebare. Important este cum va gestiona adultul situația. El trebuie să folosească întrebarea ca pe o oportunitate de a afla împreună despre acel lucru: de aceea se vor alege surse de informare sigure, clare, științifice și se vor evita știrile prezentate într-o maniera alarmistă.
Copiii conștientizează când părinții lor se îngrijorează. De aceea, părinții trebuie să folosească o voce calmă.
”Copiii și adolescenții se îngrijorează mai des pentru cei din jur decât pentru ei înșiși! De exemplu, dacă cei mici aud că oamenii în vârstă pot face forme mai grave ale bolii, ei ar putea să-și facă griji pentru bunicii lor. Încurajați-i să îi contacteze pe cei dragi și să se asigure că sunt bine - prin apel telefonic, video, Skype, mai precizează sursa citată.
Demersurile care se fac pentru a menține siguranța și sănătatea oamenilor trebuie făcute cunoscute copiilor.
De asemenea, părinții sunt sfătuiți să realizeze un program zilnic/săptămânal de activități pentru familie, pentru copilul sau pe care să le poată face împreună și care să le facă plăcere. Este indicat să se caute activități potrivite vârstei copilului.
Prin desen, copilul își poate desena grijile: poate crea o poveste prin desen, în care ele dispar; poate desena atunci când este copleșit de griji, dar și atunci când este calm; poate desena ce îl ajută în general să își reducă îngrijorările, chiar și pentru o perioadă scurtă.
Scrisul este o altă formă de exprimare a emoțiilor: prin scrierea unui final fericit, - în general când suntem îngrijorați, ne imaginam că o situație va avea un final neplăcut.Copilul poate scrie o poveste în jurul îngrijorării pe care o are, astfel încât să aibă un final fericit -diferit de cel imaginat. De asemenea, poate scrie despre cum a reușit să rezolve problema și cum s-a simțit după.
În jurnal, copilul poate scrie despre îngrijorările lui ca și când le-ar povesti cuiva în care are încredere.
Formulând posibile strategii de adaptare și căutând motive de recunoștință pentru ceea ce aveți în prezent se creează un sentiment de control și siguranță, care vor duce la reducerea anxietății, mai spune sursa citată.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova